Comisia Europeană vrea un sistem global de supraveghere și cenzurare a internetului

Distribuie!
Facebooktwitterredditpinterestlinkedinmailby feather

„Comisia Europeană vrea un sistem global de supraveghere și cenzurare a internetului sub pretextul C19

Comisia Europeană și-a prezentat pe 15 iunie 2021 concluziile după un an și jumătate de pandemie de coronavirus cât și un set de măsuri de luat pe viitor. Printre acestea se numără implementarea unui „sistem global de supraveghere” și a unei abordări coordonate privind „combaterea prezentării de informații eronate și a dezinformării” – cu alte cuvinte, o acțiune de cenzurare a vocilor critice, care contrazic „știrile oficiale”.


Demersuri similare au loc și în Statele Unite ale Americii.

În România, acest set de concluzii și direcții de acțiune a fost aproape trecut sub tăcere.


„Comisia Europeană prezintă astăzi [15 iunie 2021] o comunicare referitoare la primele concluzii desprinse în urma pandemiei de covid-19 în ultimele 18 luni și, pornind de la aceste concluzii, își propune să îmbunătățească acțiunile întreprinse la nivelul UE și la nivel național. Aceasta va contribui la o mai bună anticipare a riscurilor la adresa sănătății publice și va îmbunătăți planificarea pentru situații neprevăzute, permițând obținerea unor reacții comune mai rapide și mai eficace la toate nivelurile.

Sunt prezentate zece concluzii care se concentrează asupra aspectelor de ameliorat și asupra acțiunilor care pot fi realizate mai bine în viitor. Cele zece concluzii nu sunt exhaustive, ci oferă o primă imagine de ansamblu asupra măsurilor care trebuie să fie luate imediat în beneficiul tuturor europenilor:

Detectarea mai rapidă și îmbunătățirea reacțiilor necesită o supraveghere sanitară temeinică la nivel mondial și un sistem european îmbunătățit de colectare a informațiilor cu privire la pandemii. UE ar trebui să joace un rol de motor al eforturilor de elaborare a unui nou sistem global de supraveghere, solid și bazat pe date comparabile. În 2021 va fi lansat un sistem european de colectare a informațiilor privind pandemiile nou și îmbunătățit.
Punerea la dispoziție a unor avize științifice mai clare și mai coordonate ar facilita deciziile politice și comunicarea publică. Până la sfârșitul anului 2021, UE ar trebui să numească un epidemiolog-șef european și să instituie o structură de guvernanță corespunzătoare.
O pregătire mai bună necesită investiții, control și revizuiri constante. Comisia Europeană ar trebui să elaboreze un raport anual privind stadiul pregătirii.

Este necesar ca instrumentele de urgență să fie puse la dispoziție mai rapid și să fie mai ușor de activat. UE ar trebui să stabilească un cadru pentru activarea unei stări de urgență pandemică la nivelul UE și un set de instrumente pentru situații de criză.
Măsurile coordonate ar trebui să devină un reflex pentru Europa. Uniunea Europeană a sănătății ar trebui să fie adoptată rapid, înainte de sfârșitul anului, iar coordonarea și metodele de lucru ar trebui consolidate între instituții.

Sunt necesare parteneriate public-privat și lanțuri de aprovizionare mai puternice pentru a asigura fluxul de echipamente și medicamente critice. O autoritate pentru pregătire și răspuns în caz de urgență sanitară (HERA) ar trebui să fie operațională până la începutul anului 2022 și ar trebui instituit cât mai curând posibil un proiect important de interes european comun în domeniul sănătății, pentru a permite inovațiile revoluționare în domeniul farmaceutic. Grație instrumentului „EU FAB”, UE ar urma să dispună de suficiente capacități mobilizabile în orice moment pentru a produce între 500 și 700 de milioane de doze de vaccin pe an, jumătate dintre aceste doze putând fi puse la dispoziție în primele 6 luni ale unei pandemii.

O perspectivă paneuropeană este esențială pentru accelerarea, extinderea și eficientizarea cercetării clinice. Ar trebui instituită o platformă a UE pentru studii clinice multicentrice la scară largă.
Capacitatea de a face față unei pandemii depinde de realizarea unor investiții permanente și sporite în sistemele de sănătate. Statele membre ar trebui să fie sprijinite pentru a consolida reziliența globală a sistemelor de sănătate, ca parte a investițiilor pentru redresare și reziliență.

Prevenirea, pregătirea și răspunsul în caz de pandemie reprezintă o prioritate generală pentru Europa. UE ar trebui să continue să fie un motor al reacției la nivel mondial, în special prin intermediul COVAX, și să consolideze arhitectura securității sanitare mondiale, asumându-și un rol principal în ceea ce privește întărirea Organizației Mondiale a Sănătății. Totodată, ar trebui dezvoltate parteneriate de pregătire pentru pandemii cu parteneri-cheie.

Ar trebui pusă la punct o abordare mai coordonată și mai sofisticată în ceea ce privește combaterea prezentării de informații eronate și a dezinformării.
Etapele următoare

Raportul referitor la primele concluzii desprinse în urma pandemiei de covid-19 va constitui o bază pentru discuția liderilor din cadrul Consiliului European din iunie. Documentul va fi prezentat Parlamentului European și Consiliului Uniunii Europene și va fi urmat de măsuri concrete ale Comisiei în a doua jumătate a anului 2021.

Declarațiile membrilor colegiului:

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat: „Reacția globală a UE în fața pandemiei a avut o anvergură fără precedent și s-a produs în timp record, demonstrând importanța cooperării în Europa. Împreună, am realizat ceea ce niciun stat membru al UE nu ar fi putut face de unul singur. În același timp, însă, am învățat ce funcționează bine și ce am putea ameliora în situația unor pandemii viitoare. Acum trebuie să transformăm lecțiile învățate în schimbări.”

Vicepreședintele pentru promovarea modului nostru de viață european, Margaritis Schinas, a declarat: „În ciuda faptului că politica în domeniul sănătății la nivel european se află încă la început, răspunsul UE în fața pandemiei a fost amplu și a inclus o gamă largă de inițiative fără precedent care au fost concepute și puse în practică în timp record. Am acționat cu rapiditate, ambiție și coerență.

Acest fapt a fost posibil și datorită solidarității fără precedent demonstrate între instituțiile UE, care au asigurat un răspuns unitar din partea Uniunii. Este o lecție prețioasă, din care trebuie să învățăm în continuare. Nu este însă momentul să ne relaxăm. Astăzi, identificăm domenii specifice în care știm deja că putem și trebuie să facem mai mult pentru a asigura în viitor un răspuns mai eficace în materie de sănătate. Această criză poate fi un catalizator pentru continuarea integrării europene în domenii în care este extrem de necesară.”

Stella Kyriakides, comisarul pentru sănătate și siguranță alimentară, a declarat: „Trebuie să transformăm această criză sanitară fără precedent într-o oportunitate de a reconstrui pe baze mai solide. Principala concluzie desprinsă în urma crizei provocate de pandemia de covid-19 este că trebuie să transformăm soluțiile ad-hoc utilizate pentru a face față crizei în structuri permanente care ne vor permite să fim mai bine pregătiți în viitor.

 

Trebuie să instituim cât mai curând posibil o Uniune Europeană a sănătății puternică. În fața unei noi pandemii sau amenințări la adresa sănătății publice nu avem timp de pierdut. Măsurile de urgență trebuie să devină capacitate structurală. Solidaritatea, responsabilitatea, efortul comun la nivel european în fața amenințărilor care ne afectează pe toți în egală măsură – iată ceea ce ne va susține în această criză și în cele care vor mai veni.””

Sursa: https://www.activenews.ro/stiri/Comisia-Europeana-vrea-un-SISTEM-GLOBAL-DE-SUPRAVEGHERE-si-cenzurarea-internetului-sub-pretextul-pandemiei-Covid-168159

Foto: Internet

Donații pentru Departamentul de Informații România (DIR)

Vă invităm să urmăriți pagina noastră de Facebook DIR – Departamentul de Informații România!

Departamentul de Informații România (DIR) – canalul oficial Telegram. Apăsați butonul „join” pentru a vă abona la canal!

Dragoș Anunnaki – apăsați butonul „join” pentru a vă abona la canal!

Vă invităm să vă înscrieți în grupul Departamentul de Informații România (DIR)!

Facebooktwitterredditpinterestlinkedinmailby feather

Departamentul de Informații România (DIR)

Departamentul de Informații România (DIR) este o organizație privată de informații și investigații, fără personalitate juridică. Departamentul de Informații România (DIR) a fost creat la data de 15 august 2013.

You may also like...