Creierul uman are o structură formidabilă și s-a descoperit că el ar putea memora o cantitate de date ce este echivalentă cu întregul internet

Distribuie!
Facebooktwitterredditpinterestlinkedinmailby feather

„Creierul uman este capabil să stocheze în memorie atât de multe informaţii cât conţine întregul internet, relevă un studiu.
Specialiştii au descoperit că, spre deosebire de un calculator clasic, care codifică informaţiile în coduri precum 0 şi 1, o celulă cerebrală utilizează 26 de moduri diferite de a codifica „biţii” săi. Astfel, potrivit calculelor cercetătorilor, creierul uman ar putea stoca un petabyte (sau cvadrilion de bytes) de informaţii.

„Aceasta este o bombă reală în domeniul neurologiei. Noile noastre măsurări ale memoriei creierului cresc estimările conservatoare cu un factor de 10”, a declarat Terry Sejnowski, biolog la Institutul Salk din La Jolla, California.


Totodată, creierul uman poate stoca această cantitate uluitoare de informaţii în timp ce consumă doar o cantitate de energie suficientă pentru a conecta un bec slab. Prin contrast, un computer cu aceeaşi memorie şi putere de procesare ar avea nevoie de un gigawatt de putere, sau „puterea unei întregi centrale nucleare pentru a rula un calculator asemenea «computerului» uman care face acelaşi lucru cu 20 de waţi”, a declarat coautorul studiului, Tom Bartol, un neurolog la Institutul Salk.

Echipa şi-a concentrat atenţia în special asupra hipocampusului, o regiune a creierului care joacă un rol-cheie în memoria şi învăţarea pe termen scurt.


Echipa de cercetare a luat o minusculă parte din hipocampusul unui şobolan, a pus-o în lichidul de îmbălsămare, apoi a secționat-o în părţi şi mai mici cu un cuţit de diamant extrem de ascuţit. „A fost un proces asemănător cu felierea unei portocale”, a explicat Bartol. „Feliile” de țesut rezultate aveau dimensiuni atât de mici încât prin alăturarea a 20 dintre ele se ajungea abia la grosimea unui fir de păr.

Deşi creierul unui şobolan nu este identic cu cel uman, caracteristicile anatomice de bază şi funcţiile sinapselor sunt foarte similare la toate mamiferele.

Cercetătorii de la la Institutul Salk au petrecut un an urmărind fiecare tip de celule, apoi au numărat toţi neuronii compleţi din mostrele minuscule de ţesut. Au totalizat 450, dintre care 287 au avut structurile complete care îi interesau pe cercetători.

După ce au realizat mai multe experimente, cercetătorii au fost în stare să calculeze exact cât de multe informaţii pot fi transmise între oricare doi neuroni. Informaţiile pe calculatoare sunt depozitate în biţi, care pot avea două valori potenţiale, şi anume 0 sau 1. Acelaşi mesaj binar, provenind de la un neuron, poate produce 26 de dimensiuni diferite de neuroni. Deci, ei au folosit teoria informaţiilor de bază pentru a calcula cât de mulţi biţi de date poate deţine fiecare neuron.

„Pentru a converti numărul 26 în unităţi de biţi, facem ecuația simplă 2 ridicat la puterea n egal cu 26 (2n=26) şi ne rămâne să-l aflăm pe n. În acest caz, n = 4,7 biţi”, a explicat neurologul.

Majoritatea neuronilor nu se activează ca răspuns la semnalele de intrare, dar trupul este extrem de precis în traducerea acestor semnale la nivelul structurilor fizice. Acest lucru explică în parte de ce creierul este mult mai eficient decât un computer. Cea mai mare parte dintre aceste formaţiuni sunt pasive în majoritatea timpului.

„Cealaltă parte a istorioarei ar putea avea legătură cu modul în care funcţionează biochimia, comparativ cu modul în care electronii sunt activaţi într-un computer. Calculatoarele folosesc electroni pentru a face calculele, electronii generează căldură, iar această căldură iroseşte energie. Căile biochimice pot fi pur şi simplu mult mai eficiente”, a conchis Bartol.”[1]

SURSE

  1. http://www.yogaesoteric.net/content.aspx?lang=RO&item=9810

Donații pentru Departamentul de Informații România (DIR)

Vă invităm să urmăriți pagina noastră de Facebook DIR – Departamentul de Informații România!

Departamentul de Informații România (DIR) – canalul oficial Telegram. Apăsați butonul „join” pentru a vă abona la canal!

Dragoș Anunnaki – apăsați butonul „join” pentru a vă abona la canal!

Vă invităm să vă înscrieți în grupul Departamentul de Informații România (DIR)!

Citiți și...

Chimioterapia poate contribui la răspândirea cancerului și la declanșarea unor tumori mai agresive, avertizează oamenii de știință
Studiu: Beneficiile meditației asupra creierului
Fotografierea semnalelor Wi-Fi ne arata cat de mult ne "sufoca" ! Aveti si o aplicatie gratuita pentru Android cu ajutorul careia puteti sa vedeti semnalele Wi-Fi din jurul vostru !
Cititul pe computer sau smartphone afecteaza somnul datorita intensitatii luminii albastre a ecranului ! Oamenii de stiinta ne recomanda sa nu citim carti de pe computer ori smartphone inainte de culcare !
Biofotoni: corpul uman emite lumină, comunică prin lumină și este făcut din lumină
Avionul TR-3B (ASTRA): OZN-ul triunghiular si anti-gravitational dezvoltat de americani in secret ! Acesta face parte din cadrul Proiectelor Negre ale U.S.A.P. !
Ce s-ar întâmpla dacă Pământul s-ar opri brusc din rotaţie?
Cu un pas mai aproape de calculatorul cuantic. "Este Sfântul Graal al ştiinţei". Va da răspunsul la mari întrebări ale lumii
Oamenii de știință au descifrat misterul ciclurilor solare
Complexitatea gravitației. Cât de multe lucruri știm, de fapt, despre această forță fundamentală?
SUA au construit în secret avioane de luptă folosind tehnologie extraterestră
În anul 1973, Joseph C. Sharp, doctor în științe la Institutul de Cercetare al Armatei Walter Reed, a pus la punct o metodă de sintetizare a unei audiograme formate din pulsuri de microunde, care reprezenta echivalentul unui mesaj constituit din cuvinte, trimițând astfel mesaje codificate în creier
Facebooktwitterredditpinterestlinkedinmailby feather

Departamentul de Informații România (DIR)

Departamentul de Informații România (DIR) este o organizație privată de informații și investigații, fără personalitate juridică. Departamentul de Informații România (DIR) a fost creat la data de 15 august 2013. Departamentul de Informații România (DIR) deține o arhivă uriașă.

You may also like...