Cu mască, fără mască

Distribuie!by “„Noua normalitate” are drept simbol ubicuu masca aplicată riguros pe figură. Cine refuză să o poarte sau pur și simplu este neglijent, va fi obligat la plata unei amezi de 2500 de lei, adică salariul mediu pe economie. Ni se repetă constant că măștile salvează vieți și că prin […]
Distribuie!
Facebooktwitterredditpinterestlinkedinmailby feather

“„Noua normalitate” are drept simbol ubicuu masca aplicată riguros pe figură. Cine refuză să o poarte sau pur și simplu este neglijent, va fi obligat la plata unei amezi de 2500 de lei, adică salariul mediu pe economie. Ni se repetă constant că măștile salvează vieți și că prin purtarea lor îi protejăm pe cei din jur. În „noua normalitate” am devenit cu toții suspecți de purtători de viruși ucigași. Trecem acum peste faptul că apare o încălcare cam barbară a drepturilor și libertăților noastre fundamentale. Așa că ne concentrăm atenția pe argumentul științific, căci purtarea măștilor, ni se spune, are un fundament științific. Știința ne spune cum să interacționăm în siguranță cu cei din jurul nostru.

Însă la fel ca și în alte situații, nu ni se oferă decât niște afirmații făcute în numele științei, sau, în cel mai bun caz, doar o parte, foarte redusă, dintr-o dezbatere științifică, mult mai complexă și mai diversă decât ni se lasă vreodată a înțelege în media mainstream. Așadar, care este adevărul în privința măștilor? Funcționează ele, ne ajută cu ceva, îi ajută pe cei din jurul nostru, avem argumente copleșitoare pentru a le impune și a trece cu șenilele peste libertatea oamenilor?


Să începem, deci, cu o cercetare academică, foarte recentă, din mai 2020, publicată sub auspiciile Agenției de Sănătate Publică a SUA („Center for Disease Control and Prevention”), intitulată „Măsuri nonfarmaceutice contra pandemiei în spațiile publice non-medicale”. Concluzia studiului este următoarea: „nu am găsit dovezi care să demonstreze că măștile de față sunt eficiente în reducerea transmisiei virusului confirmat în laborator, indiferent dacă măștile sunt purtate de persoana infectată sau de persoane din comunitatea mare pentru a reduce susceptibilitatea lor. ” Cu toate acestea și în pofida absenței dovezilor, Agenția de Sănătate Publică recomandă acum utilizarea măștilor.

O lucrare științifică publicată în anul 2017 în revista „Clinical Infectious Disease” având drept subiect eficacitatea măștilor purtate de medici și asistenți contra infecțiilor respiratorii a ajuns la concluzia că dovezile în favoarea purtării de mască „nu sunt relevante din punct de vedere statistic” deși autorii au grijă să observe că absența acestor dovezi ar putea fi determinată de lipsa unor studii mai amănunțite (?). Dar până la acele dovezi trebuie să admitem, alături de autorii studiului, că măștile nu funcționează contra infecțiilor respiratorii.


Denis Rancourt, care conduce o asociație civică nonguvernamentală din Canada, a făcut o trecere în revistă a literaturii științifice legate de această problemă, iar concluziile sale nu lasă loc de îndoieli: cea mai mare parte din studiile științifice dovedește că măștile nu sunt eficiente împotriva infecțiilor respiratorii. Mai mult, în cadrul aceluiași efort, Rancourt analizează lucrări academice din fizică și biologie care demonstrează de ce este puțin probabil ca măștile să funcționeze indiferent de forma și modelul lor.

Să vedem acum ce părere au unii epidemiologi, virusologi și cercetărori reputați cu privire la măști.

Potrivit profesorului emerit Sucharit Bhakdi, unul dintre cei mai citați oameni de știință germani, fost profesor de virusologie la cele mai importante universități germane, măștile purtate de populație sunt inutile, dar s-ar putea să aibă un efect dăunător pentru că pot colecta „bacterii”.

În opinia președintelui Asociației Medicale a Medicilor din Germania, profesorul Frank Ulrick Montgomery, măsura de introducere a măștilor în transportul public și în magazinele din Germania este o greșeală. Mai mult, Montgomery a avertizat că măștile pot deveni un pericol atunci când nu sunt purtate cum trebuie.

Dr. Russell Blaylock, un neurochirurg american consacrat, profesor și autor a mai multor cărți, a avertizat într-un articol recent cu privire la pericolele asupra sănătății, rezultate din purtatul măștii. Conform lui Blaylock, masca, pe lângă multe alte neajunsuri, îl poate face pe un individ infectat cu un virus respirator să devină și mai bolnav prin mărirea cantității virale din căile respiratorii.

Desigur, nu trebuie să ai studii avansate de medicină pentru ști că o mască pe față înseamnă mai puțin oxigen.

Avertismentele acestor cercetători cu privire la pericolul purtării de mască pot lăsa impresia unei hiperbole. Asta însă până când citești o știre precum aceea referitoare la un șofer care a sucombat la volan din cauza faptului că a purtat prea mult timp masca. Iar acesta nu este în mod necesar cel mai evident neajuns. În Oklahoma City decizia administrației locale de a face obligatorie purtarea măștii s-a soldat cu mai multe incidente violente în urma cărora s-a luat decizia de a suspenda această măsură, ceea ce arată pe lângă alte lucruri și faptul că ingerințele se pot extinde doar atâta vreme cât oamenii le acceptă într-o formă sau alta.

În concluzie, dacă măștile nu au vreun efect benefic, ci mai mult pot avea consecințe dăunătoare pentru sănătatea celor care le poartă, care mai este rostul în a le purta? Cel mai probabil ele reprezintă un simbol al obedienței noastre voluntare în fața unor dictate militare, ascunse în spatele unei poleiale de știință. De asemenea, ele sădesc neîncrederea socială (vezi îndemnurile la turnătorie din partea autorităților pentru a-i denunța pe „rebelii” care nu se supun) și îi determină pe oameni să se complacă în rolul de milițieni care veghează la binele și sănătatea publică (cine nu o poartă este un „bioterorist” care ne poate infecta) șamd. Nu în ultimul rând, masca ne reamintește în fiecare clipă că statul sau diverse instituții globale (OMS) au devenit de facto proprietarii corpurilor noastre.”[1]

“Dorin Deac:

Măştile chirurgicale dăunează grav sănătății, dacă sunt purtate mai mult timp (problemele pot varia de la scăderea capacității de concentrare, dureri de cap până la hipoxie şi altele – dau mai jos nume de experți medicali, puteți să-i vedeți pe înregistrări tv, putem alege să-i credem pe ei sau pe „experții”… agreați de guvernele infailibile, nici măcar nu discut aici eventuale interese).

S-a dat ordin (nebazat pe studii ştiințifice riguroase) să se poarte mască pe față în spații închise iar… dacă-i ordin, cu plăcere. Dar, în spații deschise, nu se recomandă această măsură, fiind dăunătoare. În plus, chiar şi în spații închise… există mii de elevi care urmează să dea bacul sau alții examenul de intrare la liceu. Masca le scade capacitatea de concentrare, aceștia inspiră dioxid de carbon, apoi emoții, sufocare etc ce rezultate mai dau în condițiile acestea? Alte persoane urmează să stea în spații închise la birou 7-8 ore la muncă… la fel, probleme. Dar nu spun eu asta. Spun experți precum medicul Adrian Marinescu, specialist în boli infecțioase, Dr. M Lindsay Grayson, profesor de medicină la Universitatea din Melbourne, care a scris studii fix pe tema măştilor, dr. Russell Blaylock de la Medical University of South Carolina şi mulți alții, îi puteți vedea şi voi pe înregistrări pe youtube etc. Dau mai jos câteva enunțuri scurte. Nu e nevoie să mă credeți pe mine, căutați şi voi. Iar dacă voi alegeți – aşa cum am văzut de curând prin oraş sau pe facebook – să faceți jogging cu masca pe față, să urcați pe munte cu masca pe față (am văzut chiar unul care s-a postat pe facebook dând la vâsle cu masca pe față)… vă doresc mult succes.

Mai jos prezint câteva extrase ale medicilor amintiți mai sus.
Legat de utilizarea măștii de față, o examinare atentă a literaturii de specialitate, cu analiza a 17 dintre cele mai bune studii recente, a concluzionat: „Niciunul dintre studii nu a stabilit o relație concludentă între utilizarea măştii și protecția împotriva infecției cu virusul”. Adică încă NU există studii care să demonstreze că o mască de cârpă sau mască N95 ar vreun efect asupra transmiterii virusului COVID-19.

Măștile chirurgicale sunt uneori denumite măşti de curtoazie, ceea ce sugerează că unele persoane le poartă din acelaşi motiv altruist: să-i protejeze pe alţii. Dar, după cum arată studiile în sălile de operare, acest beneficiu este îndoielnic.
Nu există dovezi puternice care să susţină purtarea măştilor chirurgicale în public. Centrele de Control şi Prevenire a Bolilor din SUA: „În acest moment NU se poate face nicio recomandare pentru folosirea măştii în comunitate de către persoane asimptomatice, inclusiv cele cu risc ridicat de complicaţii, pentru a preveni expunerea la virusurile gripale.”

Există un alt pericol de a purta aceste măști zilnic, mai ales dacă sunt purtate mai multe ore. Când o persoană este infectată cu un virus respirator dar nu are mască pe față, va expulza o parte din virus cu fiecare respirație. Dacă însă are mască, în special o mască N95 sau o altă mască strâns potrivită pe faţă, aceasta va inspira în mod constant virusul înapoi, crescând concentrația acestuia în plămâni și la nivelul pasajelor nazale.”[2]

Purtarea pe termen lung a măştii de protecţie duce la hipoxie cerebrală

“Purtarea pe termen lung a măştii de protecţie duce la hipoxie cerebrală care au drept efect somnolenţă, oboseală, pierderi de memorie şi randament scăzut la locul de muncă.

De două luni de zile, românii sunt obligaţi prin lege, să poarte mască de protecţie în spaţiile publice închise şi în mijloacele de transport ca măsură de protecţie împotriva infectării cu noul coronavirus.

Însă, această măsură de „protecţie” prin purtarea măştii, duce în mod inevitabil şi la probleme de oxigenare a creierului. Întrucât masca îngreunează respiraţia mai ales în spaţiile închise sau în mijloacele de transport unde de multe ori temperaturile ating şi valori de 40 grade Celsius.

Persoanele care sunt nevoite să poarte masca de protecţie, ore în şir, zilnic, fie în mijloacele de transport fie la locul de muncă, prezintă hipoxie cerebrală. În traducere populară, creierul nu se mai oxigenează suficient, şi apare căscatul, somnolenţa, obosesc mai repede şi îşi pierd concentrarea la locul de muncă. Dacă creierul nu primeşte suficient oxigen, întreg organismul are de suferit.

Lipsa de oxigen de la nivelul creierului poate produce simptome severe sau uşoare, totul depinde de nivelul şi durata privării de oxigen.

Simptomele usoare ale hipoxiei cerebrale includ:

• Pierderea temporară a memoriei;
• Tulburări de mişcare a anumitor părţi ale corpului;
• Lipsa de atenţie;
• Judecata slabă.

Celulele creierului pot începe să moară dupa doar 5 minute de lipsă de oxigen. Cu cât durata întreruperii oxigenării este mai mare, cu atât simptomele devin mai severe.

Pentru a nu fi nevoiţi să purtaţi mult timp masca, zilnic, încercaţi să faceţi drumuri cât mai scurte cu mijloacele de transport în comun şi atunci când vă aflaţi în încăperi să vă asiguraţi că există aerisire şi ferestre deschise.”[3]

Un neurochirurg avertizează: “Măştile provoacă dureri de cap, hipoxie şi nici nu protejează”

“Dr. Russell Blaylock este unul dintre neurochirurgii celebri care avertizează că măștile prezintă riscuri grave pentru cei care le poartă şi recomandă limitarea pe cât posibil a purtării lor, dacă nu suferim de vreo infecţie respiratorie.

“Odată cu apariția așa-numitei pandemii COVID-19 am văzut o serie de practici medicale care au avut prea puțin sau deloc sprijin științific în ceea ce privește reducerea răspândirii acestei infecții. Una dintre aceste măsuri este purtarea măștilor faciale, fie că este vorba de o mască de tip chirurgical, bandană sau mască de tip N95. Când a început această pandemie și știam prea puțin despre virusul însuși sau comportamentul său epidemiologic, s-a presupus că se va comporta, în termeni de răspândire între comunități, ca și alți viruși respiratori. Între timp, ca urmare a studiilor, s-a schimbat această percepție.

Acesta este oarecum un virus neobișnuit, deoarece marea majoritate a persoanelor infectate sunt asimptomatice sau prezintă simptome uşoare. Doar un număr foarte mic de persoane riscă un rezultat potențial grav din cauza infecției – în principal cei cu condiții medicale serioase, în corelație cu vârsta înaintată și fragilitatea, cei cu afecțiuni imunitare compromițătoare și pacienții din azilele de bătrâni. Există dovezi din ce în ce mai mari conform cărora protocolul de tratament emis medicilor tratatori de către Centrul pentru Controlul și Prevenire a Bolilor (CDC), în principal intubația și utilizarea unui ventilator (respirator), ar fi putut contribui semnificativ la rata mare de deces la acești indivizi.

În ceea ce privește sprijinul științific pentru utilizarea măștii de față, o examinare atentă a literaturii de specialitate, în care au fost analizate 17 dintre cele mai bune studii recente, a concluzionat: “Niciunul dintre studii nu a stabilit o relație concludentă între utilizarea măştii și protecția împotriva infecția cu virusul gripal”. Rețineți că nu au fost făcute studii care să demonstreze că o mască de cârpă sau mască N95 are vreun efect asupra transmiterii virusului COVID-19. Prin urmare, orice recomandări trebuie să se bazeze pe studii de transmitere a virusului gripal. Și, după cum ați văzut, nu există dovezi concludente ale eficienței lor în controlul transmiterii virusului gripal.

Masca provoacă dureri de cap
Acum, că am stabilit că nu există dovezi științifice care să necesite purtarea unei măști pentru prevenirea infecţiei cu COVID-19, să vedem dacă există pericole în cazul în care purtăm măşti, în special pe perioade lungi. Mai multe studii au descoperit, într-adevăr, probleme semnificative legate de purtarea unei astfel de măști. Aceste probleme pot varia de la dureri de cap până la hipoxie şi alte complicații grave, care pot pune viața în pericol. Există o diferență între masca N95 și masca chirurgicală (de pânză sau hârtie) în ceea ce privește efectele secundare. Masca N95, care filtrează 95% din particulele cu un diametru median > 0,3 µm2, deoarece afectează respirația într-un grad mai mare, este mai des asociată cu durerile de cap. În cadrul unui astfel de studiu, cercetătorii au examinat 212 de cadre medicale (47 de bărbați și 165 de femei) întrebându-le despre prezența durerilor de cap, durata lor, tipul de dureri de cap și dacă persoana a avut dureri de cap preexistente. Studiile au relevat că aproximativ o treime dintre lucrători au avut dureri de cap legate de purtarea măştii. Majoritatea avuseseră dureri pre-existente, care s-au agravat, iar 60% au avut nevoie de medicamente pentru a le trece durerea. În ceea ce privește cauza durerilor de cap, cea mai mare parte a dovezilor indică hipoxia și / sau hipercapnia drept cauză a lor. Adică o reducere a oxigenării sângelui (hipoxie) sau o creștere a nivelului de dioxid de carbon în sânge (hipercapnie). Masca N95, dacă este purtată ore întregi, poate reduce oxigenarea sângelui cu până la 20%, ceea ce poate duce la pierderea cunoștinței.

Un studiu mai recent care a implicat 159 de lucrători din domeniul sănătății, cu vârsta cuprinsă între 21 și 35 de ani, a descoperit că 81% au dezvoltat dureri de cap din cauza purtării unei măști de protecţie. Importanța acestor constatări este că scăderea nivelului de oxigen în sânge (hipoxie) este asociată cu o afectare a imunității. mportanța acestor constatări este că scăderea nivelului de oxigen (hipoxie) este asociată cu o afectare a imunității. Studiile au arătat că hipoxia poate inhiba tipul principalelor celule imune utilizate pentru a combate infecțiile virale numit limfocit T CD4 +. Aceasta se întâmplă deoarece hipoxia crește nivelul unui compus numit hipoxia inductibilă factor-1 (HIF-1), care inhibă limfocitele T și stimulează o celulă imunitară puternică, numită Tregs. Acest lucru stabilește stadiul pentru contractarea oricărei infecții, inclusiv COVID-19 și face consecințele acestei infecții mult mai grave. În esență, masca te poate expune unui risc crescut de infecții. Persoanele cu cancer, mai ales dacă cancerul s-a răspândit, vor fi expuse unui risc suplimentar de hipoxie prelungită, deoarece cancerul crește cel mai bine într-un microambient cu un nivel scăzut de oxigen.

Masca duce virusul la creier
Din păcate, nimeni nu le spune persoanelor în vârstă și celor cu boli pulmonare despre aceste pericole atunci când poartă o mască de orice fel, că poate provoca o agravare severă a funcției pulmonare. Aici intră, de asemenea, pacienții cu cancer pulmonar și persoanele care au suferit o intervenție chirurgicală pulmonară, în special cu rezecție parțială sau chiar eliminarea unui plămân întreg.

 

Şi, în plus, există un alt pericol de a purta aceste măști zilnic, mai ales dacă sunt purtate mai multe ore. Când o persoană este infectată cu un virus respirator, va expulza o parte din virus cu fiecare respirație. În cazul în care poartă o mască, în special o mască N95 sau o altă mască strâns potrivită pe faţă, aceasta va inspira în mod constant virusul înapoi, crescând concentrația acestuia în plămâni și la nivelul pasajelor nazale. În continuare devine și mai înfricoșător. Mai multe dovezi sugerează că, în unele cazuri, virusul poate intra în creier. În cele mai multe din cazuri, acesta intră în creier prin intermediul nervilor olfactivi, care se conectează direct cu zona creierului ce se ocupă cu memoria și memoria recentă. Purtând o mască, virusurile exhalate nu vor putea scăpa și se vor concentra în pasajele nazale, vor intra în nervii olfactivi și vor călători astfel la creier”, a scris Russell Blaylock.”[4]

Masca pe timp de vară – risc crescut pentru cardiaci și astmatici

Persoanele care suferă de boli cardiace, astm sau emfizem pulmonar și poartă mască în sezonul cald își pot agrava starea de sănătate, atrage atenția medicul Adina Alberts. Asta deoarece respiră mai greu și vor face un efort major pentru a-și umple plămânii cu oxigen. „Persoanele care poartă mască timp îndelungat pot suferi un anumit grad de toxicitate în organism prin respirarea propriul dioxid de carbon. Dacă masca de protecție obstrucționează felul în care persoana respiră, se poate ajunge la situația în care există mai mult CO2 în plâmâni decât oxigen”, spune Adina Alberts, citându-l pe Kimber Stout, un doctor în științe medicale. Și persoanele care au deviație de sept și căile nazale oricum obstrucționate pot suferi mai mult în sezonul cald.

Da, respiri mai greu când ai nasul acoperit de masca de protecție. Creierul nu se oxigenează corect, ceea ce duce la scăderea capacității de concentrare, amețeală, confuzie, tahicardie. O să vă întrebați probabil cum cum pot chirurgii să stea și 12 ore cu masca pe față. Răspuns: „Îi afectează. Conform unui studiu realizat în Turcia, saturația de oxigen din sânge le scade chiar și cu 20%. Dar au și antrenament, organismul lor s-a adaptat”, explică medicul, care a făcut personal un experiment video în care a arătat cum îi scade saturația de oxigen din sânge în momentul în care respiră prin mască.”[5]

Știința împotriva măștilor

“Un studiu realizat de Universitatea East Anglia a ajus la concluzia că cerința de purtare a măștii nu are niciun beneficiu și poate chiar determina un risc sporit de infecție.

Doi profesori și experți în protecția respiratorie și contra infecțiilor de la Universitatea din Illinois au explicat într-un eseu că măștile respiratorii nu au niciun efect în viața cotidiană, nici ca autoprotecție, nici pentru a-i proteja pe terți (așa numitele control al sursei). De asemenea, folosirea pe scară largă a măștilor nu a prevenit izbucnirea în orașul chinez Wuhan.

Un studiu din aprilie 2020 din revista Annals of Internal Medicine a ajuns la concluzia că nici măștile din material textil, nici cele chirurgicale nu pot preveni răspândirea Covid-19 prin tuse.

Un articol din New England Journal of Medicine din mai 2002 a ajuns de asemenea la concluzia că măștile respiratorii oferă protecție puțină sau deloc în viața de zi cu zi. Cerința de introducere a măștilor este descrisă ca un „reflex de teamă irațional”.

Un metastudiu din mai 2020 despre pandemia de gripă, publicat de CDC, a descoperit de asemenea că măștile nu au vreun efect.

Mai mult, OMS a declarat în iunie că „transmiterea asimptomatică” este în realitate „foate rar întâlnită” după cum arată numeroase studii. Unele dintre cazurile confirmate se datorau unor contacte fizice directe, i.e. strângerea mâinii, săruturi.

Austria va suspenda la mijlocul lunii iunie cerința de purtare a măștii în magazine și restaurante. Măștile nu au fost introduse în Suedia deoarece „nu oferă protecție suplimentară pentru oameni”, după cum au explicat autoritățile.

Numeroși politicieni, oameni din media și polițiști au fost surprinși în timp ce își puneau măștile într-o mulțime în special pentru a fi văzuți de camerele de televiziune iar apoi le dădeau jos imediat ce credeau că nu mai sunt filmați.

În unele cazuri au existat atacuri violente din partea poliției deoarece o persoană părea că „nu poartă cum trebuie masca”. În alte cazuri, oamenilor cu handicap care nu pot și nu trebuie să poarte mască, nu li se permite să intre în magazine.

În pofida tuturor acestor dovezi, un grup numit „masks4all” („măști pentru toată lumea”) care a fost fondat de un „tânăr lider” al Forului Economic Mondial de la Davos, pledează pentru introducerea măștilor obligatorii peste tot în lumea. Unele guverne și OMS par să răspundă la această campanie.

Mulți critici suspectează că măștile sunt mult mai probabile să îndeplinească un rol psihologic și politic („un simbol vizibil al obedienței”) iar purtatul lor frecvent poate conduce la probleme de sănătate suplimentare.”[6]

“Disposable medical masks (also known as surgical masks) are loose-fitting devices that were designed to be worn by medical personnel to protect accidental contamination of patient wounds, and to protect the wearer against splashes or sprays of bodily fluids (36). There is limited evidence for their effectiveness in preventing influenza virus transmission either when worn by the infected person for source control or when worn by uninfected persons to reduce exposure. Our systematic review found no significant effect of face masks on transmission of laboratory-confirmed influenza.

Traducere liberă:

“Măștile chirurgicale sunt dispozitive medicale menite a fi purtate de personalul medical în scopul evitării contaminării accidentale a rănilor pacientului și al protejării purtătorului contra stropilor sau scurgerilor de fluide corporale. Există probe limitate ale eficienței purtării acestor măști pentru prevenția răspândirii gripei, fie că e vorba de persoane incectate, care le-ar purta pentru a limita sursa infectării, fie că e vorba de persoane neinfectate, care le-ar purta pentru a-și reduce expunerea la risc. Analiza noastră sistematică nu a găsit niciun efect semnificativ al purtării măștilor faciale în transmiterea gripei confirmate în laborator”.

Extras din raportul intitulat “Măsuri non-farmaceutice pentru gripa pandemica […]”, mai 2020, publicat de Center for Desease Control din SUA, raport găsit pe pagina dr. Răzvan Constantinescu; raportul, integral, în linkul de mai jos.

PS Consumul de măști este consum de chinezării scumpe și ineficiente. În plus, așa cum a constatat recent ANPC, măștile de pe piață sunt în proporție de 90% cu defecte sau neconforme – deci, consumul de măști este și nociv, ba chiar auto-vătămător. Poate da tot felul de afecțiuni ale pielii. Plus tot felul de consecințe negative la nivel respirator și infecțios. Ca să nu mai vorbim de poluare…

Later edit: dovada CLARĂ că măștile de protecție sunt ineficiente contra coronavirusului este tocmai faptul că OMS anunță tot mai panicard creșterea numărului de infectări la nivel global, în condițiile în care doua treimi din populația globului a purtat măști timp de cel puțin 3 luni.

Logica ne obligă să acceptăm că, dacă măștile ar fi fost utile în prevenția răspândirii molimei, acum nu ar trebui să mai avem coronavirusul printre noi (virusologii susțin că, după 70 de zile, orice virus intră în stadiul de redundanță, deci nu se mai răspândește în mod natural). Prosteala cu al doilea val și cu ap doilea virus chinezesc (caee vine sigur, pentru că așa a spus Fauci, arafatul american) nu mai ține.”[7]

SURSE

  1. http://contramundum.ro/2020/05/18/cu-masca-fara-masca/
  2. http://yogaesoteric.net/content.aspx?lang=RO&item=24235
  3. https://www.recentnews.ro/purtarea-mastii-provoaca-hipoxie-cerebrala-si-pierderi-de-memorie
  4. https://www.romaniatv.net/un-neurochirurg-celebru-avertizeaza-purtarea-mastii-provoaca-dureri-de-cap-hipoxie-nu-protejeaza_521660.html
  5. https://www.click.ro/utile/sanatate/purtarea-mastii-periculoasa-pe-timp-de-vara-ce-probleme-se-agraveaza-si-cine-are-de
  6. http://contramundum.ro/2020/06/11/stiinta-contra-mastilor
  7. Facebook/Gheorghe Piperea
  8. Foto: Internet

Vă invităm să urmăriți pagina noastră de Facebook DIR – Departamentul de Informații România!

Facebooktwitterredditpinterestlinkedinmailby feather

Despre Departamentul de Informații România (DIR)

Departamentul de Informații România (DIR): Conspirații, Mistere, Paranormal, Extratereștri, Istoria Omenirii, Energie Liberă, Spiritualitate și Știință. Contact: office@dir.org.ro