Cum să ne însuşim capacitatea de a ne focaliza atenţia

by “Pe măsură ce antrenamentul meditaţiei profunde şi al conştientizării a luat avânt la începutul anilor 2000 ca modalitate de amplificare a bunăstării lăuntrice şi de reducere a stresului, s-a început studierea modului său de acţiune dintr-o perspectivă cognitivă. În 2007, neuroştiinţa cognitivă încă mai studia ce se petrece în […]
Facebooktwitterredditpinterestlinkedinmailby feather

“Pe măsură ce antrenamentul meditaţiei profunde şi al conştientizării a luat avânt la începutul anilor 2000 ca modalitate de amplificare a bunăstării lăuntrice şi de reducere a stresului, s-a început studierea modului său de acţiune dintr-o perspectivă cognitivă. În 2007, neuroştiinţa cognitivă încă mai studia ce se petrece în creier când oamenii practică meditaţia şi conştientizarea.

Există un paralelism surprinzător între teoriile curente referitoare la legătura dintre diferite sisteme cerebrale şi atenţie şi textele sacre care descriu practici de cultivare a focalizării calme şi deschise, pentru a accepta cu detaşare fluxul evenimentelor pe măsură ce ele se desfăşoară.


Fizicianul Michael Baime de la Universitatea din Pennsylvania şi fiziologul Jason Krompinger de la Şcoala Medicală Harvard au investigat această corelaţie prin supunerea a 34 de studenţi la medicină şi la şcoala sanitară la un test vizual de atenţie. Ei trebuiau să detecteze o ţintă care apărea în una din două locaţii pe ecranul unui computer. Uneori li se spunea unde şi când ar putea apărea ţinta, alteori li se spunea când ar putea să apară, iar alteori nu erau avertizaţi deloc.

Apoi timp de 8 săptămâni, jumătate din subiecţi au realizat exerciţiile de meditaţie şi conştientizare care necesitau o concentrare a atenţiei timp de 30 de minute zilnic. Când au dat din nou testul, aceşti voluntari au fost cu 5% mai rapizi în răspunsuri când li s-a spus unde şi când ar putea apărea ţinta, ceea ce indica o mai bună direcţionare a atenţiei către locaţia indicată faţă de participanţii neantrenaţi, care nu prezentau nicio îmbunătăţire. Rezultatele au fost primul indiciu că practica meditaţiei şi a conştienţei se corela cu capacitatea de a orienta atenţia la voinţă.


Au fost apoi testate separat efectele „monitorizării deschise“ a atenţiei asupra altor 17 persoane care se antrenaseră anterior în practica meditaţiei, în vederea participării la o retragere intensivă de o lună în care urmau să practice meditaţia. Retragerea includea în plus practici de „monitorizare deschisă“ a exerciţiilor de focalizare. După o lună de practică, participanţii îşi îmbunătăţiseră capacitatea de a detecta ţinta când nu li se dădea niciun indiciu.

Răspunsurile lor au fost cu 7% mai rapide decât alte altor grupuri care au realizat doar exerciţii de concentrare sau nu au exersat deloc, sugerând că practicile de monitorizare deschisă reglează atenţia, oamenii devenind mai conştienţi de ceea ce se petrece în jurul lor. Începând cu acest studiu, experimentele realizate de diferite echipe de cercetare au descoperit beneficii similare în privinţa dinamizării atenţiei determinate de practica meditaţiei.

Practica meditaţiei ne poate îmbunătăţi capacitatea de a fi atenţi atât la stimularea tactilă, cât şi la cea vizuală. În 2011, psihologul Catherine Kerr şi colegii săi de la Harvard au ales 8 oameni pentru a urma cursul MBSR de 8 săptămâni, aceasta implicând 45 de minute de practică zilnică.

Cercetătorii au făcut să apară în străfulgerări pe ecranul computerului cuvinte care desemnau o parte a trupului, de exemplu „mână“ sau „picior“, şi apoi participanţii la experienţă erau atinşi uşor, aproape imperceptibil în zona respectivă.

În timp ce participanţii urmăreau cuvintele dar şi simţeau atingerile, Kerr şi colegii săi au măsurat semnalele cerebrale magnetice de 7 – 10 herţi, emise de neuronii la nivelul cărora se proiectează mâna în cortexul somatosenzorial, o regiune din creier care înregistrează senzaţiile de la diferite zone din trup.

În cazul participanţilor la curs, dar nu şi la cei 8 participanţi neantrenaţi, cercetătorii au remarcat un semnal mai mare în zona de proiecţie a mâinii la nivel cerebral după ce ei au observat cuvântul „mână“, comparativ cu cuvântul „picior“, aceasta indicând o promptitudine mărită a activării neuronilor care este corelată cu o atenţie amplificată.

Această activitate anticipativă, înainte ca mâna să fie atinsă, sugerează că MBSR amplifică capacitatea oamenilor de a genera reprezentări de înaltă rezoluţie ale mâinilor lor sau ale altor părţi ale trupului la voinţă, amplificând capacitatea de conştientizare a trupului.

Aceste rezultate ar putea explica modul în care MBSR ameliorează impactul psihologic al durerii cronice. Dacă persoana poate să îşi direcţioneze atenţia la voinţă către zone specifice ale trupului care sunt dureroase, ar putea observa fluctuaţiile subtile ale senzaţiilor în acele zone, până la punctul în care ideea de durere ca „obiect“ monolitic se dezintegrează în senzaţii fluctuante. Drept rezultat, durerea devine mai puţin stresantă.

Mecanisme similare corelate cu atenţia ar putea fi implicate şi în cazul factorilor stresanţi psihologici şi sociali. În aceste cazuri, focalizarea asupra momentului prezent şi monitorizarea tristeţii sau a stării de singurătate ar putea diminua percepţia semnificaţiei acestor forme de suferinţă.

Recent s-a observat că practica meditaţiei şi a conştientizării este corelată cu o îmbunătăţire a atenţiei şi a stării de spirit. Într-un studiu publicat, în 2010, au fost testaţi 51 de soldaţi din armata SUA, 34 dintre ei fiind implicaţi în practicarea exerciţiilor de meditaţie ce implică focalizarea atenţiei, concepute de Elizabeth A. Stanley, profesor de studii de securitate la Universitatea Georgetown.

Militarii au fost rugaţi să îşi amintească literele care apăreau pe ecranul computerului înainte şi după rezolvarea unor probleme simple de matematică. Această sarcină a permis evaluarea memoriei lor de lucru, capacitatea de a reţine şi a manipula informaţii selectate pentru o perioadă de câteva secunde. Memoria de lucru, similară unei table albe mentale, lucrează mână în mână cu atenţia, care aduce informaţia pe tablă şi face ca mintea să fie concentrată.

Oamenii cu o capacitate mai mare a memoriei de lucru (gândiţi-vă la o tablă de lucru mai mare) sunt mai capabili să-şi controleze starea de spirit şi să împiedice ca minţile lor să devieze. Din nefericire, capacitatea memoriei de lucru diminuează în condiţii de stres, stres pe care militarii îl experimentează când se pregătesc pentru o misiune.

S-a descoperit că militarii care nu au practicat meditaţia şi conştientizarea aveau o capacitate a memoriei de lucru mai mică, minţile mai puţin focalizate şi o stare de spirit mai puţin bună la finalul celor 8 săptămâni decât la începutul studiului. În schimb, militarii care au practicat exerciţiile de meditaţie şi de conştientizare timp de cel puţin 12 minute zilnic şi-au păstrat capacitatea memoriei de lucru, focalizarea şi o stare de spirit stabilă pe parcursul celor 8 săptămâni.

Cu cât indivizii au practicat mai mult, cu atât au avut o evoluţie mai bună, iar cei care au practicat cel mai mult au prezentat îmbunătăţiri ale memoriei şi ale stării de spirit la finalul studiului. Aceste rezultate sunt în concordanţă cu alte descoperiri care sugerează că un control mai bun al atenţiei este totodată un mod eficient de a ne controla starea de spirit.

Câteva grupuri de cercetători au descoperit că aceste îmbunătăţiri ale performanţei corespund unor transformări detectabile la nivelul structurii şi al funcţiei cerebrale. În creier, o reţea de regiuni cerebrale, inclusiv anumite secţiuni ale cortexului prefrontal şi parietal (pe suprafaţa frontală şi superioară a creierului) sunt implicate în atenţia voluntară sau selectivă descendentă, în timp ce alte părţi ale cortexului parietal şi prefrontal, împreună cu cortexul insular, formează o reţea care monitorizează ceea ce se petrece într-o manieră ascendentă.

În 2012, neurologul Eileen Luders şi colegii săi de la Universitatea California, din Los Angeles, au stabilit că anumite zone ale acestei reţele ascendente, în special cortexul insular, sunt mai complex şi mai strâns pliate la cei care au participat la antrenamentul de meditaţie şi conştientizare timp de 20 de ani, comparativ cu alţi indivizi care nu s-au antrenat în mod similar. Circumvoluţiunile adiţionale indică o comunicare mult mai eficientă între neuronii din aceste regiuni, care ar putea sta la baza unei atenţii ascendente mai bune.”[1]

SURSE

  1. http://yogaesoteric.net/content.aspx?lang=RO&item=8419
  2. Foto: Internet

Vă invităm să urmăriți pagina noastră de Facebook DIR – Departamentul de Informații România!

Facebooktwitterredditpinterestlinkedinmailby feather

Despre Departamentul de Informații România (DIR)

Departamentul de Informații România (DIR): Conspirații, Mistere, Paranormal, Extratereștri, Istoria Omenirii, Energie Liberă, Spiritualitate și Știință. Contact: office@dir.org.ro