Experţi împotriva isteriei Covid-19

by “În luna martie 2020, după ce răspândirea infecţiei cu Sars-Cov-2 a luat amploare, foarte mulţi experţi şi specialişti virusologi, infecţionişti sau epidemiologi şi-au exprimat părerea profesională onestă în diferite publicaţii sau pe anumite site-uri. În continuare vă expunem 9 exemple dintre aceste păreri exprimate de experţi. 1. „O acumulare […]
Facebooktwitterredditpinterestlinkedinmailby feather

“În luna martie 2020, după ce răspândirea infecţiei cu Sars-Cov-2 a luat amploare, foarte mulţi experţi şi specialişti virusologi, infecţionişti sau epidemiologi şi-au exprimat părerea profesională onestă în diferite publicaţii sau pe anumite site-uri. În continuare vă expunem 9 exemple dintre aceste păreri exprimate de experţi.

1. „O acumulare semnificativă în direcția imunității de grup”


Dr. Sunetra Gupta şi colaboratorii săi sunt o echipă de cercetători de la Oxford care au construit un model epidemiologic pentru epidemia de coronavirus şi care a fost expus în articolul – „Principiile fundamentale ale răspândirii epidemiei arată necesitatea imediată pentru testare serologică pe scară largă, pentru a stabili stadiul la care se află epidemia cu SARS-CoV-2” („Fundamental principles of epidemic spread highlight the immediate need for large-scale serological surveys to assess the stage of the SARS-CoV-2 epidemic”). Lucrarea lor încă nu fusese supusă dezbaterii academice, când rezumatul a fost acceptat şi publicat online pe site-ul de specialitate www.medrxiv.org.

Dr. Gupta este profesor de epidemiologie teoretică la Universitatea Oxford, cu expertiză în domeniul agenților infecțioși care sunt responsabili pentru malarie, HIV, gripă și meningită bacteriană. A primit premiul Sahitya Akademi, Medalia Științifică a Societății Zoologice din Londra și premiul Rosalind Franklin al Royal Society pentru munca sa științifică.


Ce susține lucrarea cercetătorilor: „Foarte important, rezultatele pe care le prezentăm aici sugerează că epidemia în desfăşurare din Marea Britanie și din Italia a început cu cel puţin o lună înainte de raportarea primului deces și deja a condus la o acumulare semnificativă în direcția imunității de grup în ambele țări. Există o relație inversă între proporția celor imuni în prezent și proporția de populație vulnerabilă faţă de forma severă a bolii. Această relaţie poate fi folosită pentru a determina cât de multe persoane vor avea nevoie de spitalizare (şi posibil vor deceda) în săptămânile care vin, dacă suntem în stare să determinăm cu precizie nivelul prezent de imunitate al populaţiei.” (extras din articolul „Fundamental principles of epidemic spread highlight the immediate need for large-scale serological surveys to assess the stage of the SARS-CoV-2 epidemic”, apărut pe 24 martie 2020 pe site-ul de specialitate www.medrxiv.org).

Cercetarea prezintă o perspectivă diferită a epidemiei față de modelul folosit de Imperial College din Londra. Probabil din acest motiv prof. Gupta a afirmat: „Mă surprinde că acel model a fost acceptat atât de rapid, fără critici”.

Deși unii experți și-au exprimat îndoiala față de puterea și rezistența imunității umane în fața virusului, prof. Gupta susține că dovezile de până acum au făcut-o să aibă încredere că umanitatea își va construi imunitatea de grup contra covid-19.
„Coronavirusul s-ar putea să fi infectat deja jumătate din populație”, scria Financial Times, la 24 martie 2020.

2. „Datele nu sunt puse în contextul adecvat. Cred că am mai avut astfel de situații ca cea de acum de câteva ori, dar măsurile luate acum sunt exagerate”

Dr. Karin Mölling este profesor în domeniul virusologiei, cercetările sale concentrându-se asupra retrovirusurilor, în special asupra HIV. Dr. Mölling a fost director al Institutului de Virusologie Medicală de la Universitatea din Zurich din 1993 până la ieșirea la pensie în anul 2008 și a primit numeroase premii și distincții pentru munca sa. Ce susține ea – extras din interviul acordat postului Radio Eins, în 14 martie a.c.:
„Vi se spune în fiecare dimineața câți oameni mor din cauza SARS-Corona2. Dar nu vi se spune câți oameni sunt afectați de gripă în fiecare iarnă și câte morți a provocat… Iarna aceasta gripa nu a fost foarte dură, dar aproximativ 80.000 de oameni au fost infectați. Nu ni se prezintă deloc aceste numere. Ceva asemănător s-a petrecut în urmă cu doi ani. Datele nu sunt puse în contextul adecvat. În fiecare săptămână cineva moare în Berlin din cauza unor bacterii multirezistente. În toată Germania mor din aceeași cauză 35.000 de oameni anual. Aspectele acestea nu se spun deloc. Cred că am mai avut astfel de situații ca cea de acum de câteva ori, dar măsurile luate de această dată sunt exagerate.

Sunt de părere că poate nu ar fi necesar să ne agităm atât împotriva ideii ca tinerii să petreacă împreună și să se infecteze unul pe altul. Este necesar cumva să ne construim o imunitate. Cum se poate petrece aceasta dacă nu avem contacte unii cu alții? Tinerii duc infecția mult mai bine. Dar este nevoie să-i protejăm pe bătrâni și să-i protejăm într-un fel care poate fi analizat. Este oare normal ceea ce facem acum, să luptăm cu epidemia prin măsuri care aproape că paralizează întreaga economie mondială?

Institutul Robert Koch furnizează cifrele. Apoi oamenii stau și ascultă: «20 de morți din nou, cât de îngrozitor!» Știți când voi începe să mă panichez? Când vor fi 20.000. Abia atunci ne vom apropia de ceea ce s-a petrecut în urmă cu doi ani, o gripă care a trecut complet neobservată. Gripa din 2018 care a înregistrat 25.000 de morți nu a pus un moment pe gânduri presa. Spitalele au fost nevoite să se descurce cu un număr suplimentar de 60.000 de pacienți, care nu au reprezentat nici pentru clinici vreo problemă!

Aceasta este frica principală: boala este prezentată ca o boală îngrozitoare. În sine boala este ca o gripă într-o iarnă normală. Este chiar mai puțin agresivă în prima săptămână. Problema principală cu epidemia de Sars-Corona 2 este caracterul ei asimptomatic: oamenii nu își dau seama de ea și îi infectează pe alții.”

3. „Dacă ne ținem de aceste două reguli, nu mai avem nevoie de alte măsuri”

Un alt interviu care a fost publicat de data aceasta de Anti-Empire.com, pe 23 martie 2020, cu un specialist epidemiolog suedez, indică măsurile care ar fi fost necesare pentru limitarea răspândirii infecţiei covid-19. Dr. Anders Tegnell este un medic care a fost și specialistul epidemiolog al Agenției Publice de Sănătate din Suedia începând din anul 2013. Dr. Tegnell a absolvit Facultatea de Medicină în 1985, cu specializarea boli infecțioase. Mai târziu, în anul 2003, și-a obținut doctoratul în Științe Medicale la Universitatea Linköping. Ce susține el:

„Toate măsurile pe care le luăm este necesar să fie fezabile pentru o perioadă mai lungă de timp. Altfel, populația va pune sub semnul întrebării întreaga strategie împotriva coronavirusului.
Bătrânii sau cei care au avut probleme de sănătate importante ar fi nevoie să fie izolați pe cât de mult posibil. Așadar, fără vizite ale copiilor și nepoților, fără plimbări cu transportul public, dacă este posibil și fără cumpărături. Aceasta este o regulă. Cealaltă este: oricine are simptome ar fi necesar imediat să rămână acasă, chiar și dacă are cea mai slabă tuse.
Dacă ne ținem de aceste două reguli, nu mai avem nevoie de alte măsuri, al căror efect este oricum foarte marginal.” – extras din articolul „The World Stands Still… Except for Sweden”, Zeit.de, 24 martie 2020.

4. „Panica nu este justificată”

Interviu apărut pe site-ul Clarin.com, pe 9 martie 2020: „Pablo Goldschmidt – Coronavirus: «Panica nu este justificată», spune un virusolog argentinian în Franţa” („Pablo Goldschmidt – Coronavirus: «El pánico es injustificado», dice un virólogo argentino en Francia”).

Dr Pablo Goldschmidt este un virusolog argentinian specializat în boli tropicale și profesor de farmacologie moleculară la Universitatea Pierre et Marie Curie din Paris. Este absolvent al Facultății de Farmacie și Biochimie din cadrul Universităţii din Buenos Aires și al Facultății de Medicină a Centrului Spitalicesc Pitié-Salpetrière din Paris. În prezent, Goldschmidt trăiește în Franța, unde a lucrat timp de aproape 40 de ani în calitate de cercetător în laboratoarele clinice dezvoltând tehnologii de diagnostic. Ce spune el (extras din articol):

„Opiniile cu un fundament șubred exprimate de specialiști internaționali, răspândite apoi de media și de rețelele sociale repetă panicile inutile pe care le-am mai trăit. Coronavirusul identificat în China în 2019 nu produce nimic altceva mai grav decât o răceală puternică sau o gripă, fără nicio altă diferență, din câte știm.

Bolile respiratorii virale sunt numeroase și sunt produse de mai multe familii și specii de virusuri, printre care virusul respirator sinciţial (în special la copii), virusul gripal, virusurile paragripale umane, adenovirusurile, rinovirusurile și alte virusuri care au fost descrise cu mulți ani în urmă. Este uluitor că alertele de sănătate au început să sune la începutul acestui an, fiind declanșate de infecțiile cu un coronavirus identificat în China, covid-19, știindu-se că în fiecare an sunt trei milioane de nou-născuți care mor în lume din cauza pneumoniei și 50.000 de adulți care mor în SUA din aceeași cauză, fără să sune niciun fel de alarmă.

Lumea noastră este victima unui nou fenomen sociologic, agresiunea din partea științei și a media, declanșată de experți doar pe baza unor rezultate de analiză și diagnostic efectuate în laborator de biologie moleculară. Comunicatele transmise din China și din Geneva au fost diseminate fără să fie analizate critic și, cel mai important, fără să se sublinieze faptul că aceste coronavirusuri au infectat dintotdeauna lumea și întotdeauna au dus la diaree și la ceea ce oamenii au numit o simplă răceală. Previziunile absurde au fost extrapolate, la fel cum s-a petrecut și în 2009 cu H1N1. Nu există nicio dovadă care să demonstreze că acest coronavirus este mai mortal decât adenovirusurile, virusurile gripale și coronavirusurile din anii precedenți sau decât rinovirusurile responsabile pentru răceala obișnuită.”

5. „O carantină universală s-ar putea să nu merite costurile care sunt impuse asupra economiei, comunității, a sănătății mentale și fizice a persoanelor”

Dr. Eran Bendavid și dr. Jay Bhattacharya sunt profesori de medicină și sănătate publică de la Universitatea Stanford. Într-un articol apărut în Wall Street Journal, pe 24 martie, intitulat „Este coronavirusul atât de mortal precum se spune? Estimările actuale despre rata mortalităţii date de covid-19 pot fi mult prea mari ca ordin de mărime” (“Is the Coronavirus as Deadly as They Say? Current estimates about the Covid-19 fatality rate may be too high by orders of magnitude”) cei doi specialişti urmăresc să prezinte modul în care manevrarea anumitor date de către media poate conduce la prezentarea unui tablou terifiant referitor la epidemia de coronavirus. Ce susțin ei (extras din articol):

„Estimările numărului de decese s-ar putea să fie mult prea mari (aşa cum de fapt s-a şi dovedit – n.r.). Rata mortalității este proporția celor care vor muri din cei infectați, nu decesele survenite din numărul de cazuri identificate pozitiv.
Acest indicator din urmă este înșelător din cauza eșantionului înșelător folosit în testare. Marja de eroare este necunoscută deoarece datele pe care le avem la dispoziție sunt limitate. Dar ele ar putea face diferenţa între o epidemie care ucide 20.000 de oameni și una care ucide un milion.
O carantină universală s-ar putea să nu merite costurile care sunt impuse asupra economiei, comunității, a sănătății mentale și fizice a persoanelor. Ar fi necesar să luăm imediat măsuri pentru a analiza baza empirică folosită pentru a impune actuala carantină.”

6. „Nu pare să fie nimic diferit în legătură cu această epidemie sau cu această boală ca o gripă”

Dr. Tom Jefferson este epidemiolog britanic şi locuiește la Roma. El lucrează pentru Cochrane Collaboration, fiind autor și editor al grupului Cochrane Collaboration pentru subiectele care ţin de infecții respiratorii acute. În același timp el este consilier al Agenției Naționale Italiene pentru Servicii Regionale de Sănătate. Pe data de 2 martie a publicat un articol pe site-ul The BMJ opinion – https://blogs.bmj.com/bmj/, care prezintă comentarii şi opinii scrise de comunitatea internaţională a cititorilor, autorilor şi editorilor revistei de specialitate British Medical Journal, intitulat „Covid 19 – multe întrebări, niciun răspuns clar” („Covid 19—many questions, no clear answers”). Ce susține el (extras din articol):

„Așadar, nu pot avea un răspuns la îndoielile mele persistente, și anume că nu pare să fie nimic diferit în legătură cu această epidemie sau cu această boală ca o gripă.
Există, totuși, două aspecte care mă supără în această situație.
Primul dintre ele este lipsa de credibilitate instituțională așa cum o percep prietenii meii. Aceștia sunt pompieri, polițiști, chiar și un medic generalist – adică nu sunt genul de oameni pe care ai vrea să-i înstrăinezi într-o astfel de situație. Un proprietar de restaurant mi-a spus că nu s-ar duce să se declare niciodată la autoritățile sanitare, deoarece asta ar însemna să închidă restaurantul timp de două săptămâni iar afacerea sa s-ar duce pe apa sâmbetei.

A doua problemă este că odată ce va trece această poveste, mă întreb dacă va exista un efort internațional serios și concentrat pentru a se înțelege cauzele și originea acestei boli de tipul gripei și a ciclului de viață al agenților săi patogeni. Experiența îmi spune că nu se va petrece acesta și ne vom întoarce la promovarea gripei ca o boală universală sub umbrela casei fierbinţi a intereselor comerciale. Sesizați diferența: Gripa (produsă de virusurile gripale A și B, pentru care avem medicamente și vaccinuri licențiate), nu bolile asemănătoare gripei împotriva cărora ar fi indicat să ne spălăm pe mâini tot anul, nu doar acum. Între timp, tot nu-i pot răspunde lui Mario: «în ce constă diferența acum?».”

7. „Totul este politică, nu matematică”

Dr. Michael Levitt este profesor de biochimie la Universitatea Stanford. Este membru al Royal Society, membru al Academiei Naționale de Științe și a primit în anul 2013 premiul Nobel pentru Chimie. În luna februarie a acestui an, el a construit un model pe baza căruia a anticipat corect că epidemia din China se apropie de sfârșit, estimând un număr de 80.000 de cazuri și 3250 de morți. În jurnalul The Jerusalem Post a apărut în data de 20 martie articolul “Nobel laureate: surprised if Israel has more than 10 coronavirus deaths”, în care Michael Levitt îşi exprimă nedumerirea referitoare la faptul că rata mortalităţii declarată de Israel la momentul respectiv era mult prea mare. Ce spune el (extras din articol):

„Nu cred în cifrele avansate în Israel, nu pentru că sunt măsluite, ci pentru că definiția unui caz acolo se tot schimbă și este greu de evaluat numărul în felul acesta…
Există foarte multă panică nejustificată în Israel. Nu cred în cifrele avansate acolo, totul este politică, nu matematică. Aș fi surprins dacă numărul morților din Israel depășește 10 persoane, chiar și cinci cu actualele restricții.
Pentru a avea o privire de ansamblu, numărul morților provocate de coronavirus în Italia este de 10% din numărul morților provocate de gripă în acea țară între 2016-2017.
Chiar și în China este greu să te uiți la numărul pacienților deoarece acolo definiția «pacientului» variază, așa că mă uit la numărul morților. În Israel nu există nici măcar unul, așadar nici măcar nu este pe harta lumii din acest punct de vedere.”

Levitt a analizat datele provenite din 78 de țări care au raportat mai mult de 50 de cazuri de covid-19 în fiecare zi și a susținut că a observat „semne de revenire” în multe dintre aceste țări. El nu se concentrează pe numărul total de cazuri dintr-o țară, ci pe numărul de cazuri identificate în fiecare zi – în special pe modificările acestui indicator de la o zi la alta: „Numerele încă produc zgomot, dar există semne clare că avem o încetinire a creșterii. Ceea ce avem nevoie în acest moment este să fie controlată panica. Pe termen lung vom fi bine.” – din articolul apărut pe 22 martie în Los Angeles Times, “Why this Nobel laureate predicts a quicker coronavirus recovery: ‘We’re going to be fine’”.

8. „Există foarte puţine dovezi solide referitoare la virusul covid-19 şi la măsurile luate”

Rețeaua germană pentru o medicină bazată pe dovezi (German Network for Evidence-based Medicine) este o asociație de oameni de știință, cercetători și medici germani. Asociația a fost fondată în anul 2000 pentru a disemina și dezvolta concepte și metode în medicină bazate pe dovezi și orientate spre pacient, iar astăzi are aproximativ 1000 de membri. În data de 20 martie a.c. au postat pe propriul site un articol intitulat „Covid-19 – unde este dovada?” („Covid-19: Where is the evidence?”). Ce susțin ei (extras din articol):

„- În majoritatea cazurilor, covid-19 ia forma unei răceli medii sau chiar nu prezintă simptome. Din acest motiv, este foarte probabil ca nu toate cazurile de infecție să fie înregistrate, spre deosebire de decese care sunt aproape în întregime înregistrate. Acesta conduce la o supraestimare a cazurilor fatale. Potrivit unui studiu care a analizat 565 de japonezi evacuați din Wuhan, fiind testați toți (indiferent dacă aveau sau nu simptome), doar 9,2% dintre cei infectați aveau simptomele asociate în prezent cu covid-19. Aceasta înseamnă că numărul celor infectați este cel mai probabil de aproape 10 ori mai mare decât numărul cazurilor înregistrate. Rata cazurilor fatale ar fi atunci aproximativ a zecea parte din ceea ce se raportează în prezent. Alții presupun chiar un număr mult mai mare al cazurilor neraportate, ceea ce ar însemna o rată și mai mică a cazurilor fatale.

– Disponibilitatea testelor pentru Sars-CoV-2 este limitată. În SUA, de pildă, o capacitate de testare finanțată de stat pentru toate cazurile suspecte a devenit funcțională abia din 11 martie 2020. În Germania de asemenea au existat factori care au contribuit la o exagerare a ratei cazurilor fatale.

– Pe măsură ce boala se răspândește, devine din ce în ce mai greu să identifici sursa suspectă de infecție. Drept consecință, răcelile banale ale oamenilor care au avut contacte fără să știe cu un pacient infectat cu covid-19 nu ar trebui asociate cu covid-19 în timp ce mulți dintre cei afectați de Covid-19 nu merg deloc la doctor.

– O exagerare a ratei cazurilor mortale survine de asemenea când o persoană decedată este descoperită că a fost infectată cu covid-19, deși nu aceasta a fost cauza morții. (…)
Așa cum s-a calculat de către Institutul Robert Koch, rata cazurilor fatale de 0,2% pentru covid-19 măsurată în prezent în Germania este sub cea a gripei – de 0,5% în 2017-2018, de 0,4% în 2018/2019, dar peste rata acceptată pe scară largă de 0,1% pentru care nu există dovezi solide.

O cercetare sistematică din 2015 a prezentat dovezi modeste referitoare la faptul că închiderea școlilor ar încetini răspândirea epidemiei, chiar dacă printr-un cost foarte mare. Izolarea la domiciliu încetinește răspândirea gripei, dar conduce la infecții mai multe în familie. Rămâne sub semnul întrebării dacă aceste descoperiri pot fi transferate din experiența gripei la covid-19.

Multe întrebări rămân fără răspuns. Pe de o parte, media ne aruncă zilnic în față rapoarte alarmante ale unei creșteri exponențiale a numărului de bolnavi și de morți de peste tot. Pe de altă parte, media nu ia în calcul sub nicio formă criteriile noastre de comunicare bazate pe dovezi.
Media comunică în prezent date brute, de pildă, sunt «X» persoane infectate și «Y» morți până în prezent. Totuși, această prezentare nu face distincţia între diagnostice şi infecţii. (…)

Concluzie
Per total, există foarte puţine dovezi solide referitoare la virusul covid-19 în sine şi la eficacitatea măsurilor luate. (…)”

9. „Este necesar să fim rezonabili. Carantina aparține Evului Mediu. Păstrați-vă măștile pentru când jefuiți bănci.”

Dr Richard Schabas este fostul Director Medical al regiunii Ontario, Director la YorK Central Hospital. Ce susține el în articolul intitulat „Strict după numere, coronavirusul nu se poate înregistra ca o criză globală gravă” („Strictly by the numbers, the coronavirus does not register as a dire global crisis”), postat pe site-ul The Globe and Mail în data de 9 martie a.c.:

„Există mult mai multe cazuri decât ceea ce se raportează. Acest aspect se petrece pentru că mulți oameni nu prezintă simptome iar capacitatea de testare este limitată. Au existat până acum 100.000 de cazuri, dar dacă extrapolăm din numărul de decese raportate și presupunem o rată a cazurilor fatale de 0,5%, adevăratul număr al infectaților este probabil mai aproape de două milioane, cei mai mulți prezentând simptome ușoare sau fiind asimptomatici.
În același mod, rata actuală a cazurilor noi este probabil de cel puțin 10.000 pe zi. Dacă vi se pare mult, aduceți-vă aminte că lumea este foarte mare. Dintr-o perspectivă globală aceste numere sunt foarte mici.

În al doilea rând, epidemia din Hubei – de departe cel mai mare și mai rău scenariu – pare să se fi potolit. Cât de rău a fost? Ei bine, numărul morților a fost comparabil cu un sezon obișnuit de gripă. Nu e neglijabil, dar nu e nici ceva catastrofal și nici nu va copleși un sistem medical competent. Nici măcar nu îl va testa prea tare.

În aceleaşi trei luni (de când a început epidemia) s-au înregistrat aproximativ 3 milioane de morţi în China din alte cauze, şi aproape 14 milioane de decese în întreaga lume. În aceleaşi trei luni, conform Health Canada, au existat aproximativ 10.000 de decese în Canada din cauza obişnuinţei de a fuma, şi doar unul din cauza covid-19.
Este deci covid-19 o criză globală? Cu siguranţă, pentru cei care nu ştiu să adune.

Nu susțin să ne culcăm pe o ureche, că această boală se va stinge în curând. Este necesar să ne așteptăm la mai multe cazuri și la mai multe izbucniri. Iar covid-19 are încă potențialul a deveni o problemă de sănătate globală, cu un bilanț comparabil cu cel al gripei. Este necesar să fim vigilenți.
Dar în același timp este indicat să fim rezonabili. Carantina aparține Evului Mediu. Păstrați-vă măștile pentru când jefuiți bănci. Rămâneţi calm și vedeți-vă de treburi. Să nu facem din remedii ceva mai rău decât boala.””[1][2]

SURSE

  1. http://yogaesoteric.net/content.aspx?lang=RO&item=23909
  2. http://contramundum.ro/2020/04/01/alti-zece-experti-contra-isteriei-covid/
  3. Foto: Internet

Vă invităm să urmăriți pagina noastră de Facebook DIR – Departamentul de Informații România!

Facebooktwitterredditpinterestlinkedinmailby feather

Despre Departamentul de Informații România (DIR)

Departamentul de Informații România (DIR): Conspirații, Mistere, Paranormal, Extratereștri, Istoria Omenirii, Energie Liberă, Spiritualitate și Știință. Contact: office@dir.org.ro