În perioada medievală, întregul Pământ s-a încălzit încât se făcea agricultură la cercul polar

by “Dovada că nu oamenii provoacă încălzirea globală Actualele teorii cu privire la cauzele şi impactul încălzirii globale sunt puse sub semnul întrebării de un nou studiu care a relevat că în timpul perioadei medievale întregul Pământ s-a încălzit, nu doar Europa. A urmat apoi o perioadă de răcire şi […]
Facebooktwitterredditpinterestlinkedinmailby feather

“Dovada că nu oamenii provoacă încălzirea globală

Actualele teorii cu privire la cauzele şi impactul încălzirii globale sunt puse sub semnul întrebării de un nou studiu care a relevat că în timpul perioadei medievale întregul Pământ s-a încălzit, nu doar Europa. A urmat apoi o perioadă de răcire şi a fost chiar şi o „Mini Eră Glaciară”.


Perioada caldă medievală, cunoscută și ca Micul optim climatic, este o epocă situată de specialiștii climatologi cam între anii 950 – 1250, sau chiar 800 – 1300, când Pământul a trecut printr-o încălzire accentuată și temperatura medie globală a fost cu până la 3 °C mai mare decât în prezent, conform wikipedia.

Profitând de topirea ghețurilor și îndulcirea climei globale, vikingii au explorat țărmurile arctice și au stabilit colonii în Islanda (874), sudul Groenlandei (980-990, Erik cel Roșu) și estul Americii de Nord (Leif Eriksson, cca. 1000).

Groenlanda (Greenland = ținutul verde) se numește așa pentru că în perioada caldă medievală, care a durat câteva sute de ani, insula era verde, nu înghețată. În acea perioadă, la cercul polar se făcea agricultură.


Anglia avea o climă mult mai blândă decât acum. Textele medievale dovedesc că pe atunci vița de vie creștea pe suprafețe destul de mari în partea de sud a Angliei.

Între 1300 și 1900 a urmat o lungă si dramatică răcire, cunoscută sub denumirea de Mica Glaciațiune.

Clima în Europa acelor vremuri a trecut printr-un moment de încălzire, mai cu seamă în nordul Atlanticului. Aproximativ între anii 950 şi 1250, Europa de nord-vest s-a bucurat de o climă blândă, care a avut o influenţă considerabilă asupra unor evenimente ale epocii, aşa cum veţi vedea. Şi în alte părţi ale lumii s-au înregistrat în acea perioadă anomalii climatice, ceea ce arată că a fost vorba despre un fenomen extins, dar ale cărui efecte nu au fost identice în toate părţile lumii.

În Perioada Caldă Medievală, zone care anterior fuseseră acoperite de gheţuri au devenit accesibile transportului pe mare şi întemeierii de aşezări omeneşti. Cei care au profitat cel mai mult de aceste schimbări par să fi fost vikingii. Ei nu numai că au înfiinţat aşezări în Groenlanda, colonizând astfel această uriaşă insulă anterior neprimitoare, dar au izbutit şi una dintre cele mai remarcabile călătorii din istorie, un eveniment de seamă al istoriei europene: cu 500 de ani înaintea lui Cristofor Columb, ei au ajuns în America.

În jurul anul 1000, Leif Eriksson, fiul unui vestit navigator, Eric cel Roşu, a întemeiat o aşezare numită în epopeile vikinge Vinland, despre care se crede că ar fi, cu mare probabilitate, L’Anse aux Meadows, o aşezare vikingă ale cărei ruine au fost descoperite în anii 1960 pe insula Newfoundland, de pe teritoriul de azi al Canadei. Toate cercetările indică faptul că aşezarea a fost locuită pentru o perioadă scurtă; climatul aspru şi împuţinarea resurselor de hrană, atunci când clima a devenit mai dură, au pus capăt colonizării de către vikingi a Americii de Nord.

„Încălzirea globală” din Evul Mediu, dovedită științific

O echipă de oameni de ştiinţă condusă de geochimistul Tunli Lu, de la Universitatea Siracuza, New York, a descoperit, contrar credinţelor generale, că „Perioada Caldă Medievală”, cu aproximativ 500 – 1.000 de ani în urmă, nu a fost doar în Europa. De fapt, ea s-a extins până în Antarctica, ceea ce înseamnă că Pământul a avut deja o încălzire globală fără ajutorul emisiilor de dioxid de carbon produse de oameni, informează Daily Mail.

Profesorul Lu a precizat însă că a găsit dovada care contrazice teoria Comisiei printr-un mineral rar numit ikaite, care se formează în ape reci. „Ikaite este versiunea îngheţată a calcarului. Cristalele sunt stabile doar în condiţii reci şi se topesc la temperatura camerei”, a spus el.

Apa care ţine structura cristalului reţine informaţii despre temperaturile existente atunci când a fost creat cristalul. Echipa lui Lu a reuşit, pentru prima dată, să stabilească din ikaite un subiect de studiu pentru temperaturile existente în trecut.

Cercetătorii au studiat cristalele de ikaite forate de pe coasta Antarcticii. Straturile de sedimente erau depozitate de peste 2.000 de ani. Cercetătorii au fost interesaţi în special de cristalele depozitate în urmă cu aproximativ 300-500 de ani, în timpul „Micii Ere Glaciare”, şi de cele din timpul „Perioadei Medievale Calde”.

Ambele perioade au fost documentate pentru nordul Europei, dar studiile nu au fost concludente dacă acestea s-au extins în Antarctica.

Echipa lui Lu consideră că aceleaşi condiţii au existat şi în Antarctica după cercetările lor.

„Am arătat că acel climat din nordul Europei a influenţat condiţiile climatice şi în Antarctica. Mai important e că am descoperit cum să studiem condiţiile climaterice existente printr-un anumit mineral”, a concluzionat Lu.

“[1]

SURSE

  1. https://ortodoxinfo.ro/2019/09/23/in-perioada-medievala-intregul-pamant-s-a-incalzit-incat-se-facea-agricultura-la-cercul-polar
  2. Foto: Internet

Vă invităm să urmăriți pagina noastră de Facebook DIR – Departamentul de Informații România!

Facebooktwitterredditpinterestlinkedinmailby feather

Despre Departamentul de Informații România (DIR)

Departamentul de Informații România (DIR): Conspirații, Mistere, Paranormal, Extratereștri, Istoria Omenirii, Energie Liberă, Spiritualitate și Știință. Contact: office@dir.org.ro