Marile taine ale aurului din România: regii care şi-au ascuns comorile şi primul trib din istorie cuprins de febra aurului

by “Românii se pot mândri cu tradiţii milenare în exploatarea aurului, cu zăcăminte de aur impresionante, cu comori rar întâlnite în alte ţinuturi. O serie de mărturii istorice arată cât de faimoase au fost actualele ţinuturi ale României în aur şi cât de strânsă a fost legătura localnicilor cu aurul. […]
Facebooktwitterredditpinterestlinkedinmailby feather

“Românii se pot mândri cu tradiţii milenare în exploatarea aurului, cu zăcăminte de aur impresionante, cu comori rar întâlnite în alte ţinuturi.

O serie de mărturii istorice arată cât de faimoase au fost actualele ţinuturi ale României în aur şi cât de strânsă a fost legătura localnicilor cu aurul. Iată câteva dintre cele mai interesante:


Darius şi-a ascuns comoara în Ardeal

Darius, unul dintre faimoşii stăpâni ai Persiei antice şi-ar fi ascuns comorile în ţinuturile Transilvaniei, potrivit legendelor care au circulat în secolele trecute. Armatele regelui persan au ajuns în ţinuturile actuale ale ţării în urmă cu 2.500 de ani, în timpul războiul cu triburile sciţilor. Au fost în cele din urmă, nevoite să se retragă peste Dunăre, din calea războinicilor sciţi, expediţia militară fiind descrisă în scrierile lui Herodot.


O serie de mărturii, publicate de autoarea Emily Gerard, în „Tărâmul de dincolo de pădure – Transilvania”, la sfârşitul secolului al XIX-lea, vorbeau despre comoara legendară.

„O uşă secretă duce într-o sală imensă, unde în jurul unei mese întinse au fost aşezate statuia regelui Darius şi a altor 12 regi pe care i-a învins în luptele sale. Darius, care a fost aşezat în capul mesei, a fost întruchipat în aur pur, în timp ce monarhii, aşezaţi câte şase de o parte şi de cealaltă a mesei, sunt construiţi din argint.

Încăperea aceasta duce spre o altă cameră închisă unde se află 24 de cufere imense cu încuietori din argint. Jumătate dintre ele conţin piese de aur, iar cealaltă jumătate piese de argint”, scria Emily Gerard.

Cel mai vechi trib al căutătorilor de aur

Herodot amintea povestea agatârşilor, primul trib cuprins de „febra aurului”, care ar fi locuit pe teritoriul ţării noastre, în urmă cu două milenii şi jumătate. În acea epocă agatârşii ocupau teritorii din actuala Transilvanie.

Istoricul elen relata că agatârşii erau iubitori ai vieţii uşoare, că obişnuiau să îşi împodobească trupurile cu aur şi că erau înclinaţi spre poligamie. „Herodot ne arată în Cartea sa IV că exploatarea minelor de aur era atât de înaintată sub agatârşi, încât numai după o muncă de sute de ani a putut să se ridice la o aşa perfecţiune.

Afirmaţia categorică a lui Herodot că fluviul Maris, adică Mureşul, întretăia ţara agatârşilor, ne dovedeşte că acest popor a stăpânit în vechime Ardealul şi că, fiind iubitor de aur, a lucrat şi minele de aur”, scria istoricul Ion Rusu Abrudeanu.

Cea mai veche localitate minieră

Roşia Montană, numită de antici Alburnus Maior se numără printre cele mai vechi localităţi miniere din ţară. Primul document care îi atestă existenţa este o tablă din ceară ce datează din 6 februarie 131.

Roşia Montană a fost înfiinţată de romani în timpul domniei lui Traian, ca oraş minier în care au fost aduşi colonişti din Iliria. În ruinele fostei cetăţi, arheologii au descoperit locuinţe, morminte, galerii miniere, unelte pentru minerit, multe inscripţii în limba latină şi greacă şi 50 de tăbliţe cerate.

Dacii au exploatat minele de aur de la Roşia Montană (Aluburnus maior) şi comuna învecinată Corna cu 150 de ani înainte de ocuparea Daciei de romani, afirma istoricul Ion Rusu Abrudeanu. Alţi istorici contrazic ipoteza acestuia, afirmând că până în vremea invaziei romanilor în Dacia nu a fost exploatat aurul în subteran.

Treptele romane – galeria păstrată de aproape două milenii

Treptele Romane, locul aflat la marginea satului Ruda Brad, învecinat municipiului Brad, se numără printre cele mai vechi galerii ale minelor de aur din Munţii Apuseni.

Numele ei vine de la faptul că la capătul galeriei subterane săpată de mineri cu dălţile în secolele II – III se află treptele construite pe vremea ocupaţiei romane în Dacia. Galeria adâncă de 180 de metri se află pe lista monumentelor istorice de patrimoniu.

Cele mai faimoase piese de aur

Sarmizegetusa Regia avea cele mai mari ateliere metalurgice din Europa vremii sale, susţin unii istorici. „În atelierele argintarilor daci erau utilizate cu mici nicovale, dălţi, pile, ciocănaşe. Aici se executau coliere, brăţări, inele, broşe, catarame şi piese de harnaşament. Însă ceea ce îi încântă în cel mai înalt grad este împodobirea trupului cu brăţări, colane, inele şi găteala hainelor cu tot felul de aplice, nasturi şi pandantive fixate pe stofe.

Cei mai bogaţi au toate aceste podoabe de aur pur, precum tot de aur erau şi vasele lor de zile mari”, informează site-ul de specialitate enciclopedia-dacica.ro. Cele mai importante bijuterii din vremea dacilor aflate pe teritoriul României sunt cele 13 brăţări spiralice din aur masiv descoperite în Sarmizegetusa Regia.

Tezaurul cântăreşte aproape 13 kilograme şi a fost scos la iveală de braconieri în perioada anilor 1990 – 2000, alături de alte obiecte valoroase. Există alte 11 brăţări spiralice din aur, scoase ilegal din ţară de braconieri, care sunt pe cale de a fi repatriate.

Primele războaie pentru aur

Împăratul Traian a fost împins să pornească războiul împotriva dacilor şi din cauza bogăţiilor în aur pe care ştia că le avea ţara lor, potrivit unor istorici. „Regiunea minieră a Munţilor Apuseni a fost un fel de Californie pentru toate neamurile, care au stăpânit-o în decursul istoriei.

Azi nu mai încape nici o îndoială că bogăţiile miniere din Dacia au constituit un puternic motiv, pentru ca împăratul Traian să facă tot posibilul ca s-o ocupe prin forţa armelor”, arăta Ion Rusu Abrudeanu, în volumul „Aurul românesc – Istoria aurului din vechime până azi”, (editura Cartea Românească, 1933).

Istoricii care au cercetat lucrarea lui Ioannes Lydus, în care acesta relata despre prăzile de război ale romanilor afirmau că Traian ar fi adus din Dacia 165 de tone de aur şi peste 330 de tone de argint.

Cea mai mare comoară ascunsă

Înainte de a fi înfrânt, Decebal ar fi ascuns o parte a comorilor în albia râului Sargeţia, care curgea în apropierea capitalei Sarmizegetusa Regia, potrivit istoricului latin Dio Cassius. „Decebal abătuse râul cu ajutorul unor prizonieri şi săpase acolo o groapă.

Pusese în ea o mulţime de argint şi de aur, precum şi alte lucruri foarte preţioase, aşezase peste ele pietre şi îngrămădise pământ, iar după aceea aduse râul din nou în albia lui. Tot cu oamenii aceia Decebal pusese în siguranţă, în nişte peşteri, veştminte şi alte lucruri la fel.

După ce făcu toate acestea, îi măcelări, ca sa nu dea nimic pe faţă”, relata Dio Cassius, autorul „Istoriei Romanilor”. Anticul mai scria că romanii ar fi descoperit o parte din comori, după ce Biciclis, un get care ar fi ştiut locul ascunzătorilor, a fost luat prizonier şi ar fi dat în vileag povestea.

Cea mai mare comoară descoperită

Mai mulţi istorici din secolul XVI au relatat despre o comoară extrem de valoroasă descoperită de pescari, în râul Strei. „În numitul râul Sargeţiei, pre care romanii îl cheamă Streiu, s-au aflat prin întâmplare acestea: mergea nişte pescari români cu şeicile din Mureşu în Streiu şi, legându-şi luntrile cu un trunchiu, au zărit că sclipeşte ceva.

Vrând să scoată din apă aceea ce stricase prin rădăcinile lemnului şi cercând mai de adinsul, au aflat şi mai mulţi galbeni, mai cu seamă de ai lui Lisimahu, craiul Traciei, cu inscripţie grecească. Cum am înţeles din oameni vrednici de credinţă, la 400.000 de galbeni şi mulţi sloi (n.r. piese) de aur au aflat”, relata Gheorghe Şincai, în Hronica Românilor.

Cea mai bogată mină

Peste 40 de tone de aur au fost extrase din minele Săcărâmbului numai în secolul al XIX-lea, potrivit cercetătorilor. Despre satul din Munţii Metaliferi, istoricii spun că în secolele trecute a fost unul dintre cele mai căutate locuri de către europenii cuprinşi de febra aurului.

Aici s-au stabilit pentru a munci în minele înfiinţate la mijlocul secolului XVIII, oameni din toate părţile continentului. Potrivit legendei, un sătean din Nojag, care îşi mâna porcii prin pădurile de munte, a observat sclipind, dintr-o râpă ascunsă, un bolovan.

A coborât în deschizătura muntelui şi a desprins bucata strălucitoare din roca în care fusese înţepenită, iar a doua zi s-a prezentat cu ea în faţa unui moşier care avea o mică exploatare minieră în acele ţinuturi. „Piatra” s-a dovedit a fi aur, iar vestea descoperirii metalului preţios s-a răspândit cu repeziciune.

Muzeul unic al aurului

Muzeul Aurului din Brad este unic în Europa, iar colecţia sa de exponate din aur cântăreşte aproape cinci kilograme. Cele mai valoroase artefacte aflate în colecţia muzeului, cum sunt „şopârlele din aur”, au fost estimate de geologi la peste două milioane de euro. Alte piese din aur impresionează prin forma lor, primară, înainte de a fi prelucrate. Poartă denumiri ca „pana lui Eminescu”, „balerina”,„harta României”, „feriga”, „căţeluşul” şi „răţuşca”, datorită asemănării lor cu obiectele la care fac referire.

Pe rafturile muzeului este expus şi un lingou de aur de peste un kilogram Între piesele valoroase, vizitatorii mai pot vedea un „cocon” de aur, recuperat de la un miner, care îl ascunsese în anus, pentru a nu fi găsit la percheziţiile corporale, la care erau supuşi băieşii la ieşirea din mină.”[1]

SURSE

  1. https://adevarul.ro/locale/hunedoara/marile-taine-aurului-romania-regii-si-au-ascuns-comorile-trib-istorie-cuprins-febra-aurului-1_5ab13293df52022f75d05c3d/index.html
  2. Foto: Internet

Vă invităm să urmăriți pagina noastră de Facebook DIR – Departamentul de Informații România!

Citiți și...

100 de ani de la Bătălia de la Mărăști – prima mare victorie din istoria Armatei Române moderne
Daniel Ruzo (1968): "Am cercetat munții din cinci continente, dar în Carpați am găsit monumente unice dovedind că în aceste locuri a existat o civilizație mareață, constituind centrul celei mai vechi civilizații cunoscute astăzi"
În toată istoria lor, românii au fost trădaţi, înşelaţi şi furaţi!
Piatra Roșie - cetatea ascunsă a dacilor
4 aprilie 1944, ziua cea mai neagră din istoria Capitalei: Americanii au omorât 2942 de bucureșteni. Revoltător: Românii le-au ridicat două monumente aviatorilor care au adus moartea în numele Unchiului Sam
Originea tezaurelor fabuloase prădate de Traian în Dacia. Cum au explicat savanţii bogăţiile aproape ireale în aur
Biografia lui Mihail Roller, principalul falsificator al istoriei româneşti. Cum a sfârşit infamul lider bolşevic al Secţiei Propagandă şi Agitaţie
Portalul spațio-temporal din Munții Șureanu
Piatra Roșie, cetatea misterioasă a dacilor. Povestea fortăreței de pe stâncă, ridicată pentru apărarea Sarmizegetusei
"Țara Daqin", descrisă de chinezii antici, este Dacia ? Au ajuns chinezii în Dacia ?
Istoria fabuloasă a românilor, relatată de „The Times” în 1867: „Sunt convinşi pe deplin că ei sunt descendenţii puri ai vechilor stăpâni ai lumii!”
Cum a reuşit Traian să pună mâna pe comoara dacilor ascunsă sub râul Sargeţia. Aurul strămoşilor noştri a salvat Roma de la colaps
Facebooktwitterredditpinterestlinkedinmailby feather

Despre Departamentul de Informații România (DIR)

Departamentul de Informații România (DIR): Conspirații, Mistere, Paranormal, Extratereștri, Istoria Omenirii, Energie Liberă, Spiritualitate și Știință. Contact: office@dir.org.ro