Megaliți și tuneluri subterane atlante

Distribuie!
Facebooktwitterredditpinterestlinkedinmailby feather

„Multe lucruri moștenite de omenire din preistorie sunt creații și realizări ale civilizației megalitice atlante.

A existat o civilizație megalitică atât antediluviană cât și postdiluviană, cu elemente diferite între ele, fiindcă au descălecat pe Terra după „potop” (nu neapărat numai apă!) Fiii Soarelui și din alte constelații.


Piramida Toaca, Cetățile din Călimani și platoul cu cei 12 Apostoli, megaliții din munții Bucegi, megaliții din masivul Oslea și Piatra Iorgovanului, megaliții din munții Cernei, megaliții din Retezat cu cele șapte Porți închise ale Păpușii, megaliții din zona Rupestrelor din munții Buzăului și alții, se înscriu acestei culturi străvechi megalitice postdiluviene, ale căror forme sunt tot mai estompate datorită sutelor de mii și milioanelor de ani trecuți peste ei.

Civilizația atlantă postdiluviană este contemporană cu mari evenimente din preistoria oamenilor.


Este vorba de sfârșitul războaielor dintre Zeii veniți din planete diferite pentru a cuceri supremația asupra Pământului, este vorba de marele război între tracii din zona Troiei și aheii conduși de Agamemnon (zeii ajutând una din tabere, în funcție și de originea lor), este vorba de nașterea poporului sfânt pelasg și hyperboreii, de ridicarea Marelui Imperiu Pelasg în preistorie, este vorba de apariția neamului Jidovilor, Uriașilor sau Novacilor în tot bazinul Istrosului (pe ambele lui maluri), este vorba de o întreagă civilizație megalitică postdiluviană, care lasă impresionante vestigii pe toate continentele.

Construcțiile și zidurile ciclopice de la Cetăți, temple și așezări, tehnica plurifuncțională în care au fost lucrați megaliții, esențializarea formelor (eliminarea amănuntelor), tunelurile și lumile subterane paralele cu lumile supraterane, țin de această primă civilizație, megalitică postdiluviană.

Alături de misterioasele piramide de pe tot globul, au rămas de la civilizația primordială atlantă giganticele tuneluri, care îi lasă uimiți pe tehnicienii tehnologiei golului subteran de astăzi.

Imensa rețea subterană de sub munții Anzi, care pune în umbră construcțiile moderne ale metrourilor, este opera acelei civilizații, numită de noi, Atlante, care au populat și continentul America de Sud, cu mult înaintea incașilor și preincașilor.

Este vorba de sute de kilometri răsfirați subteran, străzi late, al căror scop încă nu este cunoscut. Nimeni nu știe unde sfârșesc aceste tuneluri, pe care incașii le-au cunoscut și le-au folosit, nefiind însă construite de ei.

Același model de tuneluri se regăsește și pe sub Carpații noștri, cu ramificații spre toate punctele cardinale și spre principalele puncte energetice din Carpați, tuneluri care, în mare parte, au fost descrise și inventariate de perspicacele cercetător, generalul Streinu, care a publicat o carte despre aceste tuneluri.

Ele sunt opera atlanților de la Istros, cunoscute și folosite de urmașii lor, pelasgo-hyperboreii, cunoscute apoi de geto-daci și de la aceștia cunoscute de daco-români.

În timpul războielor daco-romane, Decebal s-a folosit cu succes de retragarea armatei dace prin aceste tunele și reapariția armatei sale în locuri surprinzătoare pentru năvălitorii romani. Multe din intrările în aceste tuneluri au rămas secrete, altele s-au prăbușit ori astupat din cauze naturale, de-a lungul unor lungi sectoare ale golului subteran. Oricum, ele acum pot fi cât de cât detectate cu mijloace de ultimă generație în tehnologia detecției.

Cei care cer probe „indubitabile”, uită că asemenea sculpturi megalitice nu pot fi deocamdată datate cu precizie, însă aceste vestigii și temple megalitice există, sunt și aparțin martorilor timpurii ai omenirii.

Putem desemna vârsta stâncilor, putem estima durata aproximativă a procesului de eroziune, dar ca să putem spune când, de cine și de ce stâncile au fost astfel cioplite, avem ca document doar numele locului, sau al stâncii, și faptul că stânca, megaliții, există, și se vede că este artefact și nu este eroziune.

Rezumând argumentele scrise mai sus, putem afirma că: marile construcții megalitice de pe glob scot în evidență, indubitabil, faptul că a existat o civilizație avansată atât înainte de Potop, cât și după Potop.

Oare Piramida de la Vârful Toaca, Piramidele bosniace, Piramidele egiptene și Sfinxul de la Gizeh, Tripla Coloană a Cerului din Vârful Omul, cu Sfinxul Bucegilor, Complexul de la Stonehenge, pietrele (gliptolitele) din deșertul Ica din Peru, și altele, să fi avut doar rolul să prezică și să marcheze ciclicitatea ordonată a anotimpurilor, ori ele au avut atât rolul de observator planetar, cât și interstelar?

Poziția acestor megaliți, așezarea și orientarea lor spre anumite stele, îndeamnă să luăm în considerare și această finalitate a lor. Astronomul Mike Saanders a remarcat, prin anul 1980, că Stonehenge este un model la scară redusă al sistemului nostru solar, iar astronomul britanic Gerald Hawkins, încercând să decodifice așezarea și aliniamentele ansamblului Stonehenge, a ajuns la concluzia că ansamblul a fost un observator planetar și interstelar.

Geologul rus, dr.Vladimir Tjurin-Avinski, crede că Stonehenge era un soi de test pentru generațiile viitoare. Dacă aceste monumente megalitice și complexe megalitice din spațiul carpato-balcanic, ca și cele din Orient și din America ar fi o „Mașină a Timpului”, atunci cu ce scop au fost realizate?

Constanin 7 Giurginca, „Arhivele Trandcendente – O peregrinare prin geografia sacră a pământului românesc”, Editura Universității „Titu Maiorescu”, București, 2020 (Fragment)”[1][2][3]

SURSE

  1. Constanin 7 Giurginca, „Arhivele Trandcendente – O peregrinare prin geografia sacră a pământului românesc”, Editura Universității „Titu Maiorescu”, București, 2020
  2. Certitudinea
  3. http://www.cunoastelumea.ro/constantin-7-giurginca-arhivele-transcendente-megaliti-si-tuneluri-subterane-atlante
  4. Foto: Internet

Donații pentru Departamentul de Informații România (DIR)

Vă invităm să urmăriți pagina noastră de Facebook DIR – Departamentul de Informații România!

Departamentul de Informații România (DIR) – canalul oficial Telegram. Apăsați butonul „join” pentru a vă abona la canal!

Dragoș Anunnaki – apăsați butonul „join” pentru a vă abona la canal!

Vă invităm să vă înscrieți în grupul Departamentul de Informații România (DIR)!

Facebooktwitterredditpinterestlinkedinmailby feather

Departamentul de Informații România (DIR)

Departamentul de Informații România (DIR) este o organizație privată de informații și investigații, fără personalitate juridică. Departamentul de Informații România (DIR) a fost creat la data de 15 august 2013. Departamentul de Informații România (DIR) deține o arhivă uriașă.

You may also like...