Misterul cetăţii Helis din Bărăgan, fortificaţia unde este ascunsă comoara regelui dac Dromichete

by “În inima Bărăganului, pe malul stâng al râului Ialomiţa, se află ceea ce istoricii şi arhelologii au denumit „Cetatea Soarului“ sau Helis. Fortificaţia a fost construiă de popoarele geto-dace care au locuit aceste meleaguri şi închinată primului rege dac Dromichete. Legendele spun că cetatea a fost devastată de căutătorii […]
Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather

“În inima Bărăganului, pe malul stâng al râului Ialomiţa, se află ceea ce istoricii şi arhelologii au denumit „Cetatea Soarului“ sau Helis. Fortificaţia a fost construiă de popoarele geto-dace care au locuit aceste meleaguri şi închinată primului rege dac Dromichete. Legendele spun că cetatea a fost devastată de căutătorii de comori, veniţi să pună mâna pe comoara ascunsă între dealuri de marele monarh.

Pe urmele strămoşilor geto-daci


Helis sau „Cetatea Soarelui“ se află amplasată în cadrul complexului arheologic Piscul Crăsani, în zona localităţii ialomiţene Balaciu, pe malul stâng al râului Ialomiţa.

Cercetările arheologice au scos la iveală faptul că Helis a reprezentat în vechile vremuri ale istoriei un adevărat centru comercial.


Populaţia geto-dacă din interiorul cetăţii Helis realiza numeroase schimburi comerciale pe râul Ialomiţa, care la vremea respectivă era considerată cea mai importantă arteră navigabilă a zonei de sud – est din străvechea Dacie.

În sprijinul acestei afirmaţii stau atât monedele descoperite în aşezările de la Crăsani şi Copuzu, monede getice locale sau sud-dunărene, ca şi monede provenind din Thasos, Macedonia Prima, Dyrrhachium, Tomis sau Imperiul roman.

Cercetările arheologice au scos la iveală faptul că Helis-ul a fost locuit încă din paleolitic şi neolitic, epoci ale istoriei destul de îndepărtate ca timp, cultură şi civilizaţie, faţă de perioada geto-dacă, care confirmă practic existenţa aşezărilor umane în această zonă a Bărăganului.

Înconjurată de dealuri, cetatea Helis este un adevărat loc de legendă. Bătrânii locului spun că cetatea ar ascunde o comoară îngropată de regele Dromichete, cu puţin timp înainte de a muri.

Este vorba despre nenumărate bijuterii din aur, bătute cu pietre preţioase, precum şi o sumedenie de alte podoabe şi monede, toate confecţionate din meale preţioase.

Aceasă informaţie, neconfirmată de niciun arheolog care a săpat la Helis, a atras numeroşi vânători de comori, care au încercat să pună mâna pe averea îngropată de marele monarh dac.

Sfârşitul existenţei davei de la Crăsani se plasează în cursul secolului I î.e.n. Aşezările deschise şi acropola au fost distruse de un incendiu puternic, după care locuirea a încetat definitiv în această zonă.

Vasile Pârvan, istoricul care a descoperit cetatea Helis

Discipol al marelui Nicolae Iorga, reputatul arheolog român Vasile Pârvan este cel care a pus ceatea Helis pe harta celor mai importane comori arheologice din ţara noastră.

El este cel care a făcut cele mai multe descoperiri în locul din Bărăgan unde Dromichete i-a condus pe daci cu mână de fier. Una din cele mai importante descoperiri ale lui Pârvan este un candelabru de bronz cu trei braţe, expus în prezent la Muzeul Naţional de Isorie al României.

Manualele de arheologie menţionează faptul că săpături în zona Balaciu, judeţul Ialomiţa, au fost înreprinse încă din anul 1870 de către arheologul Dimitrie Butulescu.”[1]

SURSE

  1. https://adevarul.ro/locale/slobozia/misterul-cetatii-helis-baragan-fortificatia-ascunsa-comoara-regelui-dac-dromichete-1_53941c5b0d133766a8654761/index.html
  2. Foto: adevarul.ro
Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather

Despre Departamentul Intelligence România (DIR)

Departamentul Intelligence România (DIR): Conspirații, Mistere, Paranormal, Extratereștri, Istoria Omenirii, Energie Liberă, Spiritualitate și Știință. Contact: office@dir.org.ro