„Moștenirea” lăsată de NATO: explozia cancerului și radioactivitate. Sârbii dau în judecată statele Alianței care i-au bombardat în 1999

Sârbii dau în judecată țările NATO din cauza utilizării bombelor cu uraniu sărăcit în timpul bombardamentelor din 1999 împotriva fostei Iugoslavii.

Anunțul a venit luni din partea Președintelui Asociației Cetățenilor “Uraniu sărăcit”,  Sveto Nogo, care a precizat că acțiunile în instanță vor fi depuse individual, de fiecare persoană bolnavă sau de  familiile acestora. „Țările NATO vor fi acționate în justiție pentru daune materiale și morale. Vom lansa procese împotriva a cinci țări”, a spus Nogo, fără a nominaliza statele avute în vedere, scrie b92.net.

În lunile următoare vor fi formate grupuri de lucru pentru a elabora acțiunile în instanță. „Există un număr tot mai mare de pacienți cu cancer, și chiar bebelușii se nasc cu cancer. Nu recunoaștem  așa numita „forță majoră” și, ca intelectuali, nu avem dreptul să păstrăm tăcerea despre asta”, a afirmat președintele asociației.

Cel mai important atu pentru cetățenii sârbi este acela că instanțele italiene au confirmat deja cauzalitatea între folosirea uraniului sărăcit și îmbolnăvirea soldaților italieni aflați în acea perioadă în Kosovo și Metohija, unde au fost folosite astfel de bombe.  „Militarii care s-au îmbolnăvit de cancer și familiile celor decedați au primit o compensație de la 200.000 la 500.000 de euro, așa cum au decis instanțe din Italia. Vom căuta să obținem aceeași compensație pentru cetățenii noștri”, a spus un alt reprezentant al sârbilor.

Peste 15.000 de tone de combustibil nuclear au fost aruncate peste Serbia în urma bombardamentelor cu uraniu sărăcit, unele zone din Serbia nefiind locuite nici în ziua de azi din cauza gradului ridicat al radioactivității.

Într-un raport din anul 2000 privind uraniul sărăcit, NATO a confirmat utilizarea acestuia atât în ​​Irak cât și în Balcani. Tribunalul Internațional pentru fosta Iugoslavie a recunoscut ulterior că au existat „dovezi privind utilizarea uraniului sărăcit în proiectilele aruncate de NATO în timpul bombardamentelor din 1999.”

În martie 1999, NATO a lansat bombardamente aeriene asupra infrastructurii militare sârbe. Rachetele de croazieră și cu rază lungă au fost folosite pentru a doborî obiective de înaltă apărare, cum ar fi instalații strategice din Belgrad și Priștina. Unul dintre orașele sârbe cele mai afectate de raiduri a fost Nis. Intervenția militară a NATO în Kosovo a reprezentat o încălcare a dreptului internațional, deoarece nu a avut susținerea Consiliului de Securitate al ONU.”[1]