Piramida spaţială de pe muntele Ceahlău, fenomenul din ziua Schimbării la Faţă. Muntele Ceahlău ascunde multe secrete, vechi de mii de ani!

by “Piramida spaţială de pe muntele Ceahlău, fenomenul din ziua Schimbării la Faţă În fiecare an, de 6 august, zeci de curioşi urcă pe vârful Toaca pentru a vedea cum umbrele muntelui se contopesc într-o piramidă spaţială. Fenomenul, unic în România, are o explicaţie ştiinţifică, dar este înconjurat şi de […]
Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather

“Piramida spaţială de pe muntele Ceahlău, fenomenul din ziua Schimbării la Faţă

În fiecare an, de 6 august, zeci de curioşi urcă pe vârful Toaca pentru a vedea cum umbrele muntelui se contopesc într-o piramidă spaţială. Fenomenul, unic în România, are o explicaţie ştiinţifică, dar este înconjurat şi de o aură de mister.


Umbra piramidală, spaţială sau holografică – iată doar câteva din denumirile date fenomenului care se produce pe muntele Ceahlău în primele zile ale lunii august şi are intensitate maximă pe data de 6, atunci când creştinii ortodocşi serbează „Schimbarea la Faţă”.

Cei care vor să urmărească pe viu această minune a naturii trebuie să îndeplinească două condiţii: să se trezească dis-de-dimineaţă (ori să înnopteze sus pe munte) şi să fie înainte de răsărit pe vârful Toaca (1.904 m). O altă condiţie, capriciu al naturii care joacă feste deseori, este ca linia orizontului spre est să nu fie blurată de plafonul de nori în momentul în care soarele îşi face apariţia.


Pietreanul Mihai Marin, pasionat de fotografie şi de fenomenul piramidei de pe Ceahlăul, a studiat şi a imortalizat de aproape 15 de ani ceea ce se întâmplă timp de aproximativ 80 de minute în dimineţile de pe 6 august.

„Este o compunere de minimum patru umbre. Vârful Toaca are formă de piramidă regulată cu baza un pătrat, iar sub acţiunea razelor solare dinspre est, are o umbră în formă de triunghi isoscel. Stânca Piatra Ciobanului, fiind mai mică şi mai joasă, face altă umbră, prelungă. La fel, Piatra Vulcanului şi Panaghia. Peste toate se suprapune lumina ce trece prin şaua muntelui. Pe 6 august, dimineaţa, datorită poziţiei soarelui, toate umbrele se unesc la vârf şi se creează o imagine magnifică tridimensională, ca holograma unei piramide”, spune Mihai Marin.

Cu alte cuvinte, suprapunerea perfectă a vârfului umbrelor nu se întâmplă decât atunci când soarele răsare dintr-o anumită poziţie. Nemţeanul susţine că a fost stârnit să studieze fenomenul de pe Ceahlău de un alt pasionat al muntelui, profesorul de geologie Nicolae Ţicleanu de la Institutul din Bucureşti.

Ceahlăul, muntele sfânt al dacilor

După ce a cunoscut acest fenomen optic, Mihai Marin a urcat foarte des pe Ceahlău, ca să-l studieze şi să-l înţeleagă. El recunoaşte că, la început, piramida Ceahlăului avea o aură de mister, chiar mistică. Studiul l-a lămurit că este vorba de un fenomen optic în care mai multe umbre se aranjează perfect, dar au mai rămas câteva întrebări fără răspuns.

„Geometria muntelui şi optica sunt foarte precise, fiecare stâncă îşi are rolul ei în schema asta geometrică şi te întrebi dacă nu este vreo legătură între sanctuarul dacic recunoscut de pe Ceahlău şi acest fenomen natural. Mai departe, putem accepta că oamenii din vechime au modelat un pic muntele, pentru ca fenomenul optic să fie perfect?“.

Dincolo de fenomenul fizic în sine, interesant este că pe 6 august, an de an, sătenii de la poalele masivului, chiar şi cei de vârste înaintate, iau în piept Ceahlăul pentru a fi prezenţi la slujba de Schimbare la Faţă a Domnului care se oficiază la schitul ridicat în vârf. Pelerinajul are se pare, origini chiar mai îndepărtate de vremurile creştine, cunoscut fiind obiceiul dacilor liberi care trăiau prin aceste părţi să mulţumească muntelui.

„Muntele Ceahlău este plin de sacralitate prin faptul că, de-a lungul timpului, oamenii l-au asociat cu Olimpul Moldovei, dar şi cu istoria  precreştină. Se zicea că Zamolxe, zeul dacilor ar fi sălăşluit pe acest munte”, spune Constantin Andraş, şeful serviciului de pază din Parcul Naţional Ceahlău. Şi mai interesant este că doar Ceahlăul şi muntele Găina, din ţară, au o sărbătoare recunoscută a muntelui, celebrată de populaţia care i se închină o dată în an.

„Ceahlăul a devenit sacru pentru că odată cu apariţia creştinismului, aici s-au stabilit diferiţi sihaştri care au fondat schiturile şi bisericile de pe munte. Locul căpătând puteri spirituale, oamenii au continuat să urce spre vârful muntelui, singurul cu hram din România, similiar Athos-ului din Grecia”, a mai spus Constantin Andraş. O legendă spune că cei care se întalnesc pe muntele sfânt Ceahlău rămân legaţi într-un fel sau altul, pentru totdeauna.”[1]

“VIDEO Reţeaua de tuneluri secrete din Ceahlău şi fenomenele inexplicabile de pe munte. Povestea labirintului subteran şi a gheţarului activ din inima masivului

Pasionaţii de fenomene paranormale, ezoterism sau civilizaţii extraterestre sunt fascinaţi de teoria unor tuneluri şi săli secrete care ar exista sub muntele Ceahlău. Mitul este alimentat de mărturia unui profesor din Iaşi care susţine că ar fi pătruns într-un astfel de tunel, însă întreaga poveste pare desprinsă din filmele de science fiction.

Muntele Ceahlău i-a fermecat de-a lungul timpului pe oamenii locului, iar aceştia au ţesut în jurul lui o sumedenie de mituri şi legende. Stânca Dochiei, Clăile lui Miron, Piatra Lată din Ghedeon sau stânca Panaghiei sunt doar câteva din formaţiunile din masiv care au propriile legende preluate şi perpetuate din vechime şi până în zilele noastre.

Muntele este celebrat în fiecare an pe 6 august, de sărbătoarea Schimbării la Faţă (singurul din ţară cu hram), şi tot atunci, grupuri de turişti urcă până în vârful Toaca să vadă piramida holografică vizibilă, în anumite condiţii meteo, doar pentru câteva clipe, la răsăritul soarelui.

În toată această împletire de mistic, paranormal şi explicaţii ştiinţifice, de câţiva ani şi-a făcut loc şi teoria tunelurilor secrete care ar exista sub muntele Ceahlău.

Profesorul de fizică Constantin Bursuc (70 de ani), cunoscut în mediul inventatorilor din Iaşi, este cel care a lansat povestea reţelei subterane, pe baza unor experienţe pe care susţine că le-a avut în anii ’90. Acesta spune că cercetarea a realizat-o cu ajutorul unor metode neconvenţionale, precum salturi în spaţiu, dedublare sau telepatie, dar că nu a mai continuat să studieze tunelurile subterane în ultimii ani.

„Cercetările le-am început din judeţul Suceava, unde există o poartă de intrare în această reţea de tuneluri subterane artificiale. De acolo, reţeaua porneşte în trei direcţii: una pe direcţia Rădăuţi- Suceava, o alta pe sub munţii Retezat, Bucegi, Ceahlău şi Satu Mare, iar o a treia trece pe sub muntele Godeanu, la vest de mănăstirea Tismana. Nu tunelurile m-au interesat efectiv, ci pentru mine a fost curiozitatea dacă am avut o civilizaţie străveche care le-a creat, şi ce rost aveau acestea. Cred că prin ele se făceau transferuri de populaţie, dar se transportau şi minereuri”, spune Constantin Bursuc.

Tunelul misterios din Ceahlău

Un astfel de tunel subteran, susţine profesorul septuagenar, există şi sub muntele Ceahlău. Misterul este păstrat în privinţa localizării intrării în tunel, singurul indiciu dat fiind baza vârfului Toaca.

„Tunelul respectiv era în pantă, avea cam 10 metri lăţime şi 15 metri înălţime, cu boltă, iar în el gravitaţia se anula parţial, astfel că deplasarea în interior se făcea în salturi. Am bănuit că aceste tuneluri aparţin unei reţele construite de civilizaţia hiberboreană, cu drumuri interioare care se parcurg pe principiul antigravitaţiei, unde un corp de 100 de kg ajunge să cântărească doara 6-a parte. Sălile interioare erau luminate cu aplice cu fosfor din loc în loc”, mai spune Constantin Bursuc.

Povestea profesorului ieşean pare că urmează scenariul unui film de science fiction. Acesta vorbeşte despre extratereştri care i-au facilitat intrarea în tuneluri („Preaînţeleptul Enoh”) prin fenomenul decorporalizării, despre porţi de intrare care se deschid doar pronunţând anumite parole, sau despre dialoguri telepatice cu fiinţe din altă lume.

Grotele din Ceahlău, singurele căi de intrare în subteran

Misterioasa poveste a profesorului Bursuc nu îşi găseşte corespondent în realitate, cei care cunoscut muntele Ceahlău neavând cunoştinţă despre astfel de tuneluri subterane. Singurele formaţiuni care duc în subsolul masivului sunt cele câteva grote adânci de câteva zeci de metri.

„O astfel de grotă, sau avenă cum sunt denumite în speologie, este în zona cabanei Dochia, mai precis la Detunate. Coborârea se face pe o cădere în gol de circa 40 de metri, asigurat în corzi de susţinere. Urmează apoi un culoar descendent de circa 20 de metri, după care se ajunge într-o sală foarte îngustă care adăposteşte un pilon de gheaţă. Acolo este vorba de un gheţar activ. În total sunt circa 96 de metri de coborâre, iar o ieşire foarte îngustă te scoate între Detunate”, spune Raul Papalicef, şeful Salvamont Neamţ.

Acesta mai spune că alte căi de a pătrunde în subteranul muntelui sunt prin intrarea de pe Ocolaşul Mare, unde există un aven de circa 40 de metri cunoscut sub numele popular „Grota lui Savu”, sau grota din Piciorul Şchiop , unde coborârea se face pe două ramuri fără ieşire, lungi de 25 de metri.

„În Ceahlău nu se pot dezvolta peşteri, pentru că din structura muntelui lipseşte calcarul. Cea mai apropiată peşteră de zona muntelui este la Toşorog”, mai spune Papalicef.”[2]

SURSE

  1. https://adevarul.ro/locale/piatra-neamt/foto-video-piramida-spatiala-muntele-ceahlau-fenomenul-ziua-schimbarii-fata-1_51ff94cac7b855ff56a8daf8/index.html
  2. https://adevarul.ro/locale/piatra-neamt/video-reteaua-tuneluri-secrete-ceahlau-fenomenele-inexplicabile-munte-povestea-labirintului-subteran-ghetarului-activ-inima-masivului-1_55002726448e03c0fd73d585/index.html
  3. Foto: Mihai Marin
  4. Foto: Internet
Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather

Despre Departamentul de Investigații România (DIR)

Departamentul de Investigații România (DIR): Conspirații, Mistere, Paranormal, Extratereștri, Istoria Omenirii, Energie Liberă, Spiritualitate și Știință. Contact: office@dir.org.ro