Relaţia dintre percepţia energiei subtile a timpului şi senzaţia de satisfacţie

by “Percepţia timpului joacă un rol esenţial în viaţa noastră. Până la începutul secolului al XX-lea, majoritatea oamenilor considerau timpul un element universal, ce se manifestă în acelaşi fel oriunde şi pentru oricine. Albert Einstein a fost cel care a schimbat radical perspectiva asupra timpului, explicând că acesta este relativ, […]
Facebooktwitterredditpinterestlinkedinmailby feather

“Percepţia timpului joacă un rol esenţial în viaţa noastră. Până la începutul secolului al XX-lea, majoritatea oamenilor considerau timpul un element universal, ce se manifestă în acelaşi fel oriunde şi pentru oricine. Albert Einstein a fost cel care a schimbat radical perspectiva asupra timpului, explicând că acesta este relativ, nu absolut, aşa cum susţinea Isaac Newton.

Experienţa timpului este pur subiectivă, fiecare om percepându-l în funcţie de viteza cu care călătoreşte prin spaţiu şi de distanţa faţă de un câmp gravitaţional (cu cât este mai departe un ceas de sursa de gravitaţie, cu atât timpul trece mai repede, aşadar timpul se scurge mai repede pe Everest decât pe malul mării).


Chiar dacă lumea fizicii a acceptat încă de la începutul secolului al XX-lea trecerea de la perspectiva newtoniană asupra timpului la cea a lui Einstein, motivele pentru care timpul este perceput diferit de fiecare dintre noi nu a fost studiat în detaliu decât în ultimii ani. Astăzi, specialiştii în neuroştiinţe şi psihologie înţeleg mai bine ca niciodată modul în care oamenii percep timpul şi consecinţele pe care acest lucru le are asupra realităţii umane.

Relaţia dintre percepţia energiei subtile a timpului şi senzaţia de satisfacţie


Este binecunoscut faptul că atunci când ne simţim bine avem senzaţia că timpul trece foarte repede. Câteva studii recente au arătat ceva surprinzător: atunci când oamenilor li se spune că timpul a trecut mai repede decât s-a petrecut în realitate, ei tind să creadă că s-au simţit foarte bine.

Acest lucru a fost demonstrat de câteva experimente efectuate de Aaron Sackett, psiholog cercetător la Universitatea St. Thomas din Minneapolis, SUA. În cadrul primului experiment, Sackett şi colegii săi au cerut voluntarilor să renunţe temporar la ceasuri şi la telefoane mobile pentru a se concentra asupra rezolvării unei sarcini simple: lecturarea unui text şi sublinierea cuvintelor în care existau litere dublate (vaccin, spre exemplu).

Toţi participanţii au desfăşurat această activitate vreme de 10 minute, însă ei nu ştiau acest lucru. Jumătate dintre participanţi ştiau de la Sackett că sarcina urma să dureze 5 minute, iar ceilalţi ştiau de 20 de minute. Atunci când participanţii au fost anunţaţi că perioada dedicată experimentului se încheiase, participanţii au fost surprinşi. „Cei care credeau că lucrau la această sarcină de 5 minute s-au gândit «Dumnezeule, am avut senzaţia că a durat de două ori mai mult», iar cei care au crezut că sarcina a durat 20 de minute s-au gândit «Oau, ce repede au trecut cele 20 de minute, am simţit că timpul zboară”, a explicat Sackett.

Atunci când coordonatorii experimentului au rugat participanţii să detalieze cât de mult le-a plăcut să efectueze exerciţiul, cei care au crezut că durase 20 de minute l-au evaluat ca fiind mult mai plăcut şi mai distractiv în comparaţie cu participanţii care au crezut că timpul s-a scurs cu lentoare, în ciuda faptului că toţi voluntarii au făcut exact acelaşi lucru pentru aceeaşi durată de timp.

Pentru a verifica dacă efectul este real, cercetătorii au conceput un nou experiment în cadrul căruia să identifice dacă activităţile deja plăcute pot fi făcute chiar şi mai plăcute. Oamenii de ştiinţă le-au cerut voluntarilor să indice melodia lor preferată, iar apoi le-au redat-o cu ajutorul unui player muzical special. Acesta era dotat cu un cronometru ce număra secundele melodiei, cronometru ce avea un secret: în cazul a jumătate dintre participanţii la studiu, acesta număra secundele ceva mai repede decât în mod normal, iar în cazul celorlalţi, secundele treceau un pic mai lent decât în realitate. Rezultatele au fost similare: voluntarii care au avut senzaţia că timpul „zboară” au relatat că au avut o experienţă mai satisfăcătoare. Într-un alt test, Sackett şi echipa sa au descoperit că experienţele neplăcute sunt mai uşor de tolerat atunci când sunt însoţite de senzaţia de „timp care trece repede”.

Cel mai important lucru pe care profesorul Sackett l-a explicat a fost acela că „manipularea modului în care oamenii percepeau timpul a fost extrem de facilă”. Concluzia cercetătorului este confirmată în ultimii ani de tot mai multe studii, însă cel care a explicat acest lucru cel mai bine a fost însuşi geniul ce a spulberat iluzia universalităţii timpului, Albert Einstein. Legenda spune că acesta a fost rugat de către elevi pe când vizita o şcoală să explice pe înţelesul lor ce este relativitatea. Răspunsul laureatului Nobel a intrat în istorie: „Puneţi o mână pe o plită încinsă pentru un minut şi vi se va părea că a trecut o oră. Staţi lângă o fată drăguţă timp de o oră şi veţi avea impresia că a trecut un singur minut. Aceasta este relativitatea”.”[1]

SURSE

  1. http://www.yogaesoteric.net/content.aspx?lang=RO&item=9337
  2. Foto: Internet

Vă invităm să urmăriți pagina noastră de Facebook DIR – Departamentul de Informații România!

Facebooktwitterredditpinterestlinkedinmailby feather

Despre Departamentul de Informații România (DIR)

Departamentul de Informații România (DIR): Conspirații, Mistere, Paranormal, Extratereștri, Istoria Omenirii, Energie Liberă, Spiritualitate și Știință. Contact: office@dir.org.ro