Scurt istoric referitor la modul în care aspartamul a fost, totuşi, acceptat pentru a fi introdus în alimentaţie

by “Pe 8 martie 1977, la conducerea companiei Searle ajunge Donald Rumsfeld, politician şi om de afaceri. Acesta, între 1975 şi 1977 a fost secretar de stat al apărării în guvernul Ford. După alegerea sa ca preşedinte al companiei Searle, Rumsfeld s-a implicat în introducerea pe piaţă a aspartamului. Comunitatea […]
Facebooktwitterredditpinterestlinkedinmailby feather

“Pe 8 martie 1977, la conducerea companiei Searle ajunge Donald Rumsfeld, politician şi om de afaceri. Acesta, între 1975 şi 1977 a fost secretar de stat al apărării în guvernul Ford. După alegerea sa ca preşedinte al companiei Searle, Rumsfeld s-a implicat în introducerea pe piaţă a aspartamului.


Comunitatea ştiinţifică îşi menţinea părerea, continuând să refuze acceptarea aspartamului ca fiind bun de consumat. La 21 ianuarie 1981 Ronald Reagan a devenit preşedintele Statelor Unite şi a facilitat reintrarea prietenului său, Donald Rumsfeld, în guvern.


Nu după puţin timp, acesta a făcut să fie îndepărtaţi din FDA cei care jenau introducerea în consum a aspartamului. Searle a prezentat FDA-ului, din nou, dosarul aditivului E951. Acest dosar a fost examinat acum cu un „ochi” foarte favorabil, în ciuda unor dovezi foarte clare despre nocivitatea substanţei.

În 1981 acest îndulcitor de sinteză este autorizat sub formă de pudră în anumite produse alimentare: guma de mestecat, îndulcitorii de masă de genul Nutrasweet, în anumite cereale, deserturi şi în cafeaua instant.


În toamna anului 1983 primele sticle cu băuturi răcoritoare conţinând aspartam au fost puse în vânzare. Un drog dur, 100% chimic, care în prezent se adaugă nu numai în răcoritoare ci şi în medicamente, în aproape toate produsele „fără zahăr”, în produsele pentru diabetici etc., a reuşit să fie introdus astfel în consumul alimentar.

Cum recunoaştem aspartamul?

Acel gust dulce insidios din băuturile răcoritoare care rămâne şi după ce am terminat de băut şi care ne face să bem din ce în ce mai mult din băutura respectivă, ca şi cum nu ne-am săturat de gustul respectiv, uneori ca şi cum ne-ar fi sete în continuare… este aspartamul.

Anumite persoane sensibile au şansa şi suferă aproape imediat de greaţă sau dureri de cap în minutele sau orele care urmează după ce au consumat un singur produs ce conţine aspartam. Dacă ele îşi ascultă corpul, vor deduce că acele produse nu sunt bune. Vor şti astfel pe viitor să le evite.

Opus faţă de acest tip de persoane, există o mare parte de fiinţe umane care au devenit foarte rapid dependente de aceste produse, mai ales datorită reclamelor care le sugerează fie că printr-un astfel de consum se evită caloriile, fie că este spre binele copiilor lor etc.

Aceste persoane observă cum sănătatea lor se degradează mai mult sau mai puţin rapid, dar nu corelează aceasta cu consumul de aspartam. Ele vor merge să consulte medicul sau chiar psihiatrul care, ca şi ele, nu sunt la curent sau, mai rău, nu dau atenţie materialelor informative privind toxicitatea aspartamului.

Medicul le va prescrie medicamente care adeseori conţin aceeaşi otravă. Apare astfel o avalanşă de fenomene care nu sunt corelate cu ingestia de aspartam şi care nu vor avea nicio şansă de rezolvare dacă nu se abordează modificarea dietei.”[1]

SURSE

  1. http://www.yogaesoteric.net/content.aspx?lang=RO&item=6599
  2. Foto: Internet

Vă invităm să urmăriți pagina noastră de Facebook DIR – Departamentul de Informații România!

Facebooktwitterredditpinterestlinkedinmailby feather

Despre Departamentul de Informații România (DIR)

Departamentul de Informații România (DIR): Conspirații, Mistere, Paranormal, Extratereștri, Istoria Omenirii, Energie Liberă, Spiritualitate și Știință. Contact: office@dir.org.ro