Sfinxul din Maramureş. Misterele Capului de dac care veghează din Cheile Tătarului, descoperit recent întâmplător

by “Puţini sunt cei care ştiu că în judeţul Maramureş a fost descoperit acum câţiva ani fratele Sfinxului din Bucegi. Atracţia turistică a fost descoperită absolut întâmplător de către un ecologist din Baia Mare. Ilie Tudorel a reuşit în anul 2009 să descopere absolut întâmplător Sfinxul Maramureşului. El a declarat, […]
Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather

“Puţini sunt cei care ştiu că în judeţul Maramureş a fost descoperit acum câţiva ani fratele Sfinxului din Bucegi. Atracţia turistică a fost descoperită absolut întâmplător de către un ecologist din Baia Mare.

Ilie Tudorel a reuşit în anul 2009 să descopere absolut întâmplător Sfinxul Maramureşului. El a declarat, pentru Adevarul, că acel chip uman nu se poate vedea decât dacă îl priveşti dintr-un anumit unghi.


“Putea să îl descopere orice persoană care ar fi mers într-o excursie în Cheile Tătarului. Dacă veţi urmări toţi aceşti sfinxi veţi vedea că sunt nişte conglomerate de stâncă care au suferit transformări în urma procesului de îngheţ şi dezgheţ. Sfinxul din Bucegi se potae vedea doar dintr-un anumit unghi. Acel efect de figură umană. Exact aşa l-am descoperit şi eu. Am fost într-un unghi anume şi acolo l-am descoperit în anul 2009. Era luna august.

L-am promovat în cadrul unui proiect mai amplu deoarece tot traseul Cheilor Tătarului, care sunt singurele chei de andezit din România şi andezitul este o rocă foarte dură care este foarte greu să fie modelată de către apă. Vă daţi seama ce forţă a putut avea apa pârăului Tătaru ca să modeleze acel chip uman. Este cu atât mai mai valoros totul. Acele chei, atunci când se va termina Barajul Runcu, vor fi sub apă şi eu am făcut cartarea cheilor, am fotografiat metru cu metru aceste chei ca să rămână o lucrare documentată”, a declarat, pentru Adevarul, Ilie Tudorel.


Acesta este actualmente consilier local în cadrul Consiliului Local Baia Mare. Ilie Tudorel a mai menţionat deşi se spune că acel sfinx al Maramureşului ar semăna mai degrabă cu un cap de dac, mai degrabă ar fi vorba despre un ţăran maramureşean care are o căciulă pe cap.

Pentru cei care nu ştiu, Cheile Tătarului este o arie protejată de interes naţional ce corespunde categoriei a IV-a şi anume rezervaţie naturală de tip hidro-geologic, situată pe teritoriul administrativ al comunei Deseşti. Aria naturală se află în Munţii Gutâi – Igniş în partea central-nordică a judeţului Maramureş şi cea nord-vestică a satului Mara, la o distanţă de 30 de km, faţă de municipiul Baia Mare, lângă drumul judeţean DJ183A.

Rezervaţia naturală declarată arie protejată prin Legea Nr. 5 din 6 martie 2000 publicată în Monitorul Oficial al României Nr. 152 din 12 aprilie 2000 (privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea a III-a – arii protejate) se întinde pe o suprafaţă de 15 hectare şi se suprapune sitului Natura 2000 – Igniş.

Cheile se întind pe o lungime de 700 sute de metri, potrivit Wikipedia, şi sunt singurele chei în andezit din ţară. Stâncile înalte dau un aspectul sălbatic şi deosebit de pitoresc zonei, dar cu toate acestea cheile sunt destul de puţin cunoscute ca şi atracţie turistică.

Prin chei curge pârâul Runcu. Pe acelaşi pârâu este în construcţie un lac de acumulare cu baraj din anrocamente. Finalizarea acestui baraj va duce la acoperirea de ape a zonei cheilor. Din staţiunea turistică Izvoare, se urmează drumul forestier spre nord care duce în direcţia Cabanei Pleşca şi spre Poiana lui Dumitru.

Atracţii turistice

Biserica de lemn din Deseşti

În vecinătatea rezervaţiei naturale se află mai multe obiective de interes turistic (lăcaşuri de cult, monumente istorice, arii protejate, zone naturale). Biserica de lemn „Sf. Paraschiva” din Deseşti construită în secolul al XVIII-lea şi inclusă în decembrie 1999 pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO împreună cu alte şapte biserici din judeţul Maramureş, Rezervaţia naturală “Mlaştina Iezerul Mare” (0,5 ha), Aria protejată “Creasta Cocoşului” (50 ha).

Potrivit informaţiilor furnizate de către Direcţia Silvică Maramureă, Cheile Tătarului reprezintă un defileu fierăstruit în andezite piroxenice de Igniş-Mara, format prin coborârea treptată a nivelului de bază. Au versantul vestic aproape vertical, stâncos, cu surplomb, în timp ce versantul estic este constituit din grohotişuri şi zone de pădure.

Depresiunea vulcanică Tătaru, care are o reţea hidrografică importantă, a fost drenată prin Cheile Tătarului, apele sculptând un defileu în roci vulcanice dure. Vegetaţia este formată în special din muşchi şi licheni. “[1]

SURSE

  1. https://adevarul.ro/locale/baia-mare/sfinxul-maramures-capul-dac-vegheaza-cheile-tatarului-1_54f062dc448e03c0fd0a8024/index.html
  2. Foto: infopensiuni.ro
Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather

Despre Departamentul de Investigații România (DIR)

Departamentul de Investigații România (DIR): Conspirații, Mistere, Paranormal, Extratereștri, Istoria Omenirii, Energie Liberă, Spiritualitate și Știință. Contact: office@dir.org.ro