Situl arheologic de pe Măgura Şimleului, din Sălaj, este situl cu cea mai mare densitate de tezaure dacice din ţară, după Sarmizegetusa. 15 tezaure dacice au fost descoperite acolo, cel mai important fiind un tezaur de argint descoperit în 1986, care cântăreşte peste două kilograme

by “Situl arheologic cu cele mai multe tezaure dacice, după Sarmizegetusa. Kilogramele de bijuterii de aur şi argint descoperite acolo sunt expuse în Viena şi Budapesta Situl arheologic de pe Măgura Şimleului, din Sălaj, este situl cu cea mai mare densitate de tezaure dacice din ţară, după Sarmizegetusa. 15 tezaure […]
Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather

“Situl arheologic cu cele mai multe tezaure dacice, după Sarmizegetusa. Kilogramele de bijuterii de aur şi argint descoperite acolo sunt expuse în Viena şi Budapesta

Situl arheologic de pe Măgura Şimleului, din Sălaj, este situl cu cea mai mare densitate de tezaure dacice din ţară, după Sarmizegetusa. 15 tezaure dacice au fost descoperite acolo, cel mai important fiind un tezaur de argint descoperit în 1986, care cântăreşte peste două kilograme.


Potrivit istoricilor, primul tezaur a fost descoperit în 1797, de către doi copii care îşi păşteau oile pe un versant al Măgurii Şimleului. Copiii, pe nume Petru Boşca şi Simion Bocor, se pare că s-au împiedicat, pur şi simplu, de un obiect din aur din comoara ce fusese ascunsă acolo, cu secole în urmă, de un prinţ. Tezaurul recuperat ulterior cântăreşte  2.425,5 grame şi cuprinde piesele întregi şi fragmentare, fiind format din 13 verigi plate de aur, 11 verigi granulate de aur, o cataramă de centură, un inel circular de aur, un medalion cu decor geometric, un capăt de brăţară în formă de cap de şarpe, un mare lanţ colier de aur masiv cu pandantive şi 15 medalioane cu eficii de împăraţi romani. A ajuns în colecţiile Muzeului Kunsthistorisches din Viena.

Potrivit adevaruldespredaci.ro, cel mai spectaculos obiect din acest tezaur este o salbă cu 52 de pandantive – amulete, ce se purta peste tot trunchiul, peste piept şi peste spate, prinsă pe mijloc, de o parte şi de alta, cu două inele. Podoaba principală, care cădea pe mijlocul pieptului, constă dintr-o mărgea mare, de cristal fumuriu, străjuită de doi lei de aur, aşezaţi faţă în faţă.


Cum la vremea descoperirii Transilvania se afla sub stăpânire austriacă, întreg tezaurul a ajuns în colecţiile Muzeului Kunsthistorisches din Viena, unde se află şi astăzi.

Cel de-al doilea tezaur, despre care se crede că ar fi aparţinut aceluiaşi prinţ, a fost descoperit la aproape un secol distanţă, în 1889. Istoricii consemnează faptul că el ar fi fost descoperit de către un ţăran care îşi ara lotul de pe coasta dealului Măgura. Acest tezaur cuprinde 10 perechi de fibule de aur, o fibulă singură, trei vase semisferice de aur şi opt bucăţi de fragmente de fibulă. Potrivit profesorului şimleuan Dumitru Corbeanu, care a scris în 2006 cartea ”Adevăr şi mit despre tezaurele şimleuane”, ”la Şimleu Silvaniei se găseşte, din păcate, doar inventarul original scris la Primărie, cu numărul de inventar 48 / 1889 şi cu numărul de predare / primire 926 / 1889”. Piesele propriu-zise sunt expuse la Muzeul Naţional Maghiar (Magyar Nemzeti Músem) din Budapesta, din al cărui patrimoniu au ajuns să facă parte, la fel ca şi primul tezaur, din cauza circumstanţelor politice ale vremii.

Potrivit arheologului sălăjean Horea Pop, de la şeful secţiei de cercetare din cadrul Muzeului Judeţean de Istorie şi Artă Zalău, cele două tezaure, care cântăresc împreună 5,4 kilograme de aur şi 2,5 kilograme de argint, sunt de orgine gepidică. Cât despre cauza ascunderii lor în Măgura Şimleului, arheologul spune că ar fi fost una politică. ”Această problemă a fost aprobată atât de istorici, cât şi de arheologi. Ei pun ascunderea podoabelor pe seama legăturii cu hunii. Datarea celor mai vechi piese ale tezaurelor ne permite să afirmăm că creşterea în cantitate a vestigiilor dintre 294 şi mijlocul secolului V a supravieţuit fenomenului subordonării gepizilor de către huni, de la începutul sec.V (406?) sau după o altă teorie 424-425”, scrie el în revista de cultură Caiete Silvane.

În apropiere de Măgură, la Cehei, a fost descoperit, ceva mai recent, şi un alt important tezaur. Este vorba despre  trei brăţări, o fibulă şi un lanţ, din argint – toate de factură dacică, precum şi din 552 de monede de argint – drahme greceşti, descoperite de către doi copii, Mălin şi Gigel Lazoc în timp ce cărau pământ dintr-un versant al unei înălţimi de 540 de metri, numite de localnici ”Deluţ”. Tezaurul cântăreşte peste două kilograme,  este de epocă dacică şi este cel mai valoros tezaur aflat în patrimoniul muzeului din Zalău.”[1]

SURSE

  1. https://adevarul.ro/locale/zalau/situl-arheologic-cele-mai-multe-tezaure-dacice-sarmizegetusa-kilogramele-bijuterii-aur-argint-descoperite-expuse-viena-budapesta-1_55cf2795f5eaafab2c8a64ee/index.html
  2. Foto: salajulpursisimplu.ro
Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather

Despre Departamentul de Investigații România (DIR)

Departamentul de Investigații România (DIR): Conspirații, Mistere, Paranormal, Extratereștri, Istoria Omenirii, Energie Liberă, Spiritualitate și Știință. Contact: office@dir.org.ro