Studiu: Meditația modifică structura creierului și reduce la jumatate stresul

by “Un studiu publicat în revista Science Advances arată că practica unor activităţi mentale, precum meditaţia şi antrenamentul de conştientizare (mindfulness) pot reduce stresul până la jumătate din nivelul lui obişnuit. Tehnicile de antrenament mental au câştigat teren datorită, în parte, eficienţei lor în scăderea nivelului de stress dar şi […]
Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather

“Un studiu publicat în revista Science Advances arată că practica unor activităţi mentale, precum meditaţia şi antrenamentul de conştientizare (mindfulness) pot reduce stresul până la jumătate din nivelul lui obişnuit.

Tehnicile de antrenament mental au câştigat teren datorită, în parte, eficienţei lor în scăderea nivelului de stress dar şi datorită promovării unor valori importante precum atenţia şi conştientizarea și unor abilităţi sociale precum compasiunea sau modificarea perspectivei (capacitatea de a privi un anumit aspect din mai multe unghiuri diferite).


Rămâne, însă, neclar ce fel de activitate mentală este cea mai potrivită pentru îmbunătăţirea indicatorilor sănătăţii mentale, precum flexibilitatea structurală a creierului şi modificările neuronale.

O echipă de cercetători de la Departamentul de Neuroștiințe Sociale din cadrul Institutului de Ştiinţe Cognitive şi ale Creierului Max Planck din Leipzig, Germania, au realizat un program la scară largă – ReSource Project – în ideea de a identifica cele mai eficiente activităţi mentale pentru menținerea sănătății creierului. Proiectul a inclus 3 module de antrenament cu durata de 3 luni, fiecare dintre acestea concentrându-se pe o singură disciplină.


Primul modul s-a axat pe studiul atenţiei şi proprioceptivității (senzații provenite din interiorul trupului, în special de la mușchi și tendoane) pe baza conștientizării (mindfulness), participanţilor oferindu-li-se indicaţii despre tehnicile clasice de meditaţie. Cel de-al doilea modul s-a axat pe abilităţile socio-afective, precum compasiune, recunoştinţă şi reacția la emoţiile dificile. Iar al treilea modul a abordat abilitățile socio-cognitive, cum ar fi metacogniția și modificarea perspectivei. Exerciţiile au fost realizate timp de 30 de minute pe zi, 6 zile pe săptămână. Cercetătorii au efectuat apoi scanări ale creierului pentru a examina nivelul de stres al pacienţilor.

Rezultatele interesante ale studiilor arată grade diferite de eficiență

Rezultatele au arătat că structurile specifice ale creierului, precum şi markerii comportamentali aferenți, pentru subiecţii examinaţi, au prezentat modificări semnificative, în funcție de activitatea mentală practicată pe parcursul studiului. Potrivit cercetării, antrenamentul atenţiei, bazat pe conştientizare (mindfulness), a produs modificări ale cortexului în zonele asociate cu atenţia şi funcţiile de execuție. De asemenea, pe baza unor sarcini îndeplinite cu ajutorul computerului, a fost măsurată atenţia de execuție şi s-a descoperit că aceasta era mult îmbunătăţită.

Echipa de cercetători a observat, de asemenea, că subiecţii care au fost supuși unui test privind stresul psiho-social au arătat scăderi de 51% ale nivelului de stres (ca urmare a antrenamentului mental). Doar două exerciții care s-au axat pe competențele sociale au redus efectiv eliberarea de cortizol în urma unui test de stres social.

„În cadrul celor două module sociale, centrate fie pe abilităţile socio-afective, fie pe cele socio-cognitive, am avut ocazia să demonstrăm îmbunătăţiri selective ale comportamentului cu privire la compasiune şi capacitatea de modificare a perspectivei. Aceste modificări comportamentale corespundeau gradului de flexibilitate structurală a creierului în zone specifice ale cortexului, care susțin aceste capacități”, a arătat Sofie Valk, primul autor al raportului publicat cu privire la studiu, într-un articol apărut în Science Daily online.

„Rezultatele actuale evidenţiază nu doar faptul că abilităţi sociale esenţiale pentru o interacţiune şi cooperare socială reuşită pot fi încă îmbunătăţite în cazul adulţilor sănătoşi şi că un asemenea antrenament mental conduce la modificări structurale ale creierului, cât şi la reducerea stresului social, dar şi că diferitele metode de antrenament mental au efecte diferite asupra creierului, asupra sănătăţii şi comportamentului. Depinde ce antrenezi….

O dată ce am înţeles ce efecte are fiecare tehnică de antrenament mental, vom fi capabili să folosim o anumită tehnică într-un mod precis, pentru a sprijini sănătatea mentală şi fizică”, consideră autorul principal al studiului, prof. Tania Singer, într-un articol publicat în Daily Mail.

Conform echipei de cercetare, exerciţiile practicate în doi în cadrul modulelor sociale au jucat un rol important în răspunsul scăzut al cortizolului în cazul participanţilor la experiment. „Dezvăluirea zilnică a unor informaţii personale, împreună cu experienţa de ascultare empatică, fără a judeca, este posibil să fi «imunizat» participanţii împotriva fricii de interacţiune socială şi judecății venite din partea altora – în general, un declanşator al stresului social”, adaugă dr. Veronika Engert.

Experţii au evaluat, de asemenea, axându-se pe conexiunea socială, şi aspectul de „noi” al antrenamentului mental, în vederea reducerii susceptibilității la stresul social.”[1]

SURSE

  1. http://www.yogaesoteric.net/content.aspx?lang=RO&item=15134
  2. Foto: Internet

Vă invităm să urmăriți pagina noastră de Facebook DIR – Departamentul de Informații România!

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather

Despre Departamentul de Informații România (DIR)

Departamentul de Informații România (DIR): Conspirații, Mistere, Paranormal, Extratereștri, Istoria Omenirii, Energie Liberă, Spiritualitate și Știință. Contact: office@dir.org.ro