Tezaure descoperite în Vrancea și legendele lor

by “Povestea tezaurului de 800 de monede din aur găsite la Mărăşeşti acum un secol încă mai are ecouri printre căutătorii de comori din Vrancea. Această importantă descoperirea probează legăturile strânse între daci şi greci. Dacă privim în urmă, zeci de tezaure au fost descoperite acum mai bine de un […]
Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather

“Povestea tezaurului de 800 de monede din aur găsite la Mărăşeşti acum un secol încă mai are ecouri printre căutătorii de comori din Vrancea. Această importantă descoperirea probează legăturile strânse între daci şi greci. Dacă privim în urmă, zeci de tezaure au fost descoperite acum mai bine de un secol pe teritoriul fostului judeţ Putna, specialiştii estimând că acestea reprezintă doar o mică parte din comorile care stau şi acum ascunse în subsolul judeţului. Căutarea de monede sau de obiecte preţioase din trecut  poate produce o satisfacţie enormă, evident  sufletească  şi nu  materială, pentru că în  conformitate cu legea patrimoniului orice astfel de descoperire trebuie predată într-un timp  scurt autorităţilor, care în urma unei evaluări   poate stabili şi o cale de răscumpărare.  Specialiştii afirmă că nu este deloc uşor să cauţi vechile comori, iar pentru acest lucru trebuie să investeşti o mică avere.

Făcând abstracţie de descoperirile întâmplătoare, găsirea unei comori este de cele mai multe ori rezultatul unei pregătiri şi planificări riguroase. Un prim indiciu referitor la existenţa unor obiecte de valoare poate fi obţinut din povestiri, arhive, cărţi sau din alte surse. Şi astfel munca de-abia începe, căci este nevoie ca informaţiile, de obicei lacunare, să fie întregite, să ştii în ce circumstanţe s-a petrecut dispariţia, detalii despre comoară, locul unde s-ar putea afla şi multe, multe altele. Un început ar fi verificarea arhivelor vechi, accesibile oricui, din cercetarea rapidă a acestora rezultând  câteva  idei interesante.


Se pomeneşte de o legendă veche răspândită în zona Soveja –Câmpuri, anume „Şipotul lui Bucur”, despre care se spune că ar fi fost un haiduc vestit al Vrancei, care ar fi ascuns prada luată de la boieri în aceşti munţi, unii bătrâni găsind monede vechi pe cărări de munte, mai precis în coasta Dealului Răchitaşul de unde se prelinge, cristalin şi rece, acest pârâu ce izvorăşte din „Comoara lui Bucur”. Chiar aici, sub Răchitașul, legendele bătrâneşti spun că într-o tainiţă din stâncă haiducul îşi păstra comorile”, spune Florin Dîrdală, de la Arhivele Naţionale Vrancea. Legendele legate de acest loc nu se opresc la plecarea lui Bucur cu oile în lunca Dâmboviţei. Mai târziu, haiducii care făceau legea pe acele plaiuri s-au folosit de „Masa lui Bucur” ca loc de vieţuire și de întâlnire. Dat fiind faptul că este situată în cel mai înalt vârf, se putea observa de aici tot ce mişcă până la câmpie. Undeva, mai sus, pe culmea vârfului de munte, se spune chiar că există o comoară a haiducilor, pe care au îngropat-o înainte să fie prinşi de poteră.

Asta este părerea localnicilor, dintre care unii mai în vârstă, plecaţi fiind cu animalele la păscut în acea zonă, au găsit paturi improvizate din cetina de brad, arme şi bani din aur. S-a crezut că  toate acestea erau ale haiducilor care se aciuiaseră aici  şi că ar mai fi şi alte lucruri preţioase ascunse. Arhivele infirmă o parte dintre legendele de mai sus şi confirmă altele.  „În anul 1867, primarul comunei Câmpuri a transmis Prefecturii judeţene că mai mulţi locuitori ai acestei comune, în număr de 13 persoane, timp de două luni de zile,  s-au suit în Muntele Răchitaşului, unde se zice din bătrâni că ar fi comoara lui Bucur şi au săpat acolo necontenit o groapă în formă de puţ de aproape cinci stânjeni adâncime (aprox. zece metri) şi un stânjen lăţime (doi metri), dând doar peste nişte lemne şi  o  piatră neagră.  Primarul a întocmit proces verbal, a menţionat ca groapă săpată de  câmpureni  era localizată de fapt  pe moşia statului numită Vizantea, a trimis autorităţilor acea piatră neagră de culoarea smoalei  predată  de săpători şi a rugat pentru alte dispoziţii. Ori că săpătorii nu au declarat cu adevărat cele găsite, ori că au ajuns la o înţelegere cu primarul sau chiar nu au găsit nimic aşa cum s-a consemnat nu se poate şti”, mai spune istoricul Florin Dîrdală. Oricum, în document se indică faptul că acea comoară ar  fi în   zona Soveja -Câmpuri şi Vizantea, în Muntele  Răchitaşul, situat între comunele respective,  şi pare veridică această legendă întrucât acum 150 de ani  nişte oameni au putut fi atât de nebuni încât au săpat necontenit timp de două luni în acea zonă şi au mai continuat şi  după acel moment încă o perioadă semnificativă, supravegheaţi de autorităţi, care le-au promis că-i vor despăgubi, dacă vor găsi ceva din legendara comoară a lui Bucur. Zece ani mai târziu documentele păstrate la  Arhivele Naţionale Vrancea  relatează o altă descoperire, de această dată în comuna Goleşti, unde la o revărsare a  apelor râului Milcov s-a prăbuşit un mal, iar nişte copii,  jucându-se, au găsit o cutie în care se găsea o cruce de aur în greutate de aproximativ 10-15 kg şi asupra căreia se vedeau mai multe semne unde au  fost pietre scumpe. Poliţia Focşani, care a fost informată  că  această podoabă  antică   a fost luată de preotul comunei Goleşti, de unde s-a  predat Episcopiei Buzău, a rugat Prefectura Putna să facă apel la Ministerul de Interne pentru că această  cruce să fie recuperată de la episcopie şi predată la Muzeul Naţional din Capitală. După alte câteva decenii, în jurul anului 1900 la Mărăşeşti a fost descoperit cel mai valoros tezaur din regiune, fiind alcătuit din 800 monede de aur din sec III şi I î. Hr., emise de regii macedoneni Filip al II-lea, Alexandru cel Mare şi Lysimach. El dovedeşte strânsele legături dintre lumea geto-dacă cu cea greco-elenistică (de fapt macedoneană).


Parte din tezaur se află în prezent în colecțiile Muzeului Naţional de Istorie din Bucureşti, dar şi în alte colecţii din ţară. Astfel, 82 de piese din tezaur au ajuns la un colecţionar, pe nume C. Alessandrescu, care le-a lăsat moştenire fiilor, aceştia vânzându-le la Londra. Doi ani mai târziu, un locuitor din Bătineşti  anunţa oficialităţile că a descoperit în curtea sa un tezaur format din 270 monede de argint. Tot în această perioadă, în comuna Răcoasa se raporta că doi locuitori sunt bănuiţi că au găsit o  comoară de 52 de kg. de metal prețios, dar pentru că nu au predat-o autorităţilor ci au încercat ascunderea şi valorificarea ei pe alte  căi, au rămas cu buza umflată, fiind înşelaţi de partenerii de  afaceri necurate. Urmează alte descoperiri întâmplătoare precum cea de la Mera din 1927, sau cea din anul 1929, de la Domneşti,  acestea constând în numeroase monede vechi, prețioase. Dar şirul acestor apariţii numismatice  nu se încheie aici. „Dintr-o  extraordinară lucrare a regretatului muzeograf şi arheolog Victor M. Bobi aflăm că în zona de Curbură a Carpaţilor săpăturile, în special cele organizate ştiinţific, dar şi cele întâmplătoare au dus la descoperirea a puţin  peste 2500 de monede antice, dintre care de departe ies în evidenţă cele 800 de piese de aur de la Mărăşeşti, alături de alte trei tezaure extrem de valoroase de la Dumbrăveni, Răcoasa şi Voloşcan”„, ne-a mai precizat istoricul Florin Dîrdală. Urme ale unor vremuri apuse, aceste tezaure strămoșești ce trebuiesc bine evaluate și păstrate, ne „vorbesc” despre gloria geto-dacilor, despre relațiile lor cu statele vecine și despre simbolistica unor elemente mitice ce se insinuează până spre zilele noastre, în era calculatoarelor.”[1]

SURSE

  1. http://www.ziarulnatiunea.ro/2017/12/03/tezaure-descoperite-in-vrancea-si-legendele-lor/
  2. Foto: ziarulnatiunea.ro
Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather

Despre Departamentul de Investigații România (DIR)

Departamentul de Investigații România (DIR): Conspirații, Mistere, Paranormal, Extratereștri, Istoria Omenirii, Energie Liberă, Spiritualitate și Știință. Contact: office@dir.org.ro