Uniunea Europeană susține Statul Paralel din România! Uniunea Europeană este împotriva legii răspunderii magistraților! SUA și UE au creat Statul Paralel din România!

by Departamentul de Informații România (DIR) · Published vineri, 26 ianuarie 2018 · Updated vineri, 26 ianuarie 2018

Distribuie!

„Comisia Europeană avertizează România, din cauza legilor justiției. Scrisoarea lui Juncker și Timmermans

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, și prim-vicepreședintele CE Frans Timmermans au semnat o scrisoare în care se arată îngrijorați de evoluțiile recente din România.

Cei doi oficiali europeni atrag atenția asupra independenței sistemului judiciar și capacitatea sa de a combate ”în mod eficace” corupția.

Juncker și Timmermans avertizează că ”evenimentele de până acum” nu au contribuit cu nimic la rezolvarea problemelor care au fost semnalate în ultimul raport referitor la mecanismul de cooperare și de verificare (MCV).

Astfel, Comisia Europeană face apel la Parlamentul României ”să regândească acțiunile propuse”, făcând referire la intențiile puterii guvernamentale, formată din PSD și ALDE, de modificare a legilor justiției.

Scrisoarea se încheie cu un avertisment foarte serios la adresa României, care este în ”pericolul regresării”, din cauza modificărilor finale aduse legii justiției, codurilor penale și legilor privind conflictul de interese.

Textul integral al scrisorii:

”Urmărim cu îngrijorare evoluțiile recente din România. Independența sistemului judiciar românesc și capacitatea sa de a combate în mod eficace corupția constituie pietre de temelie fundamentale ale unei Românii puternice în cadrul Uniunii Europene.

O condiție esențială pentru a putea renunța treptat la mecanismul de cooperare și de verificare (MCV) este ca progresele realizate până acum în cadrul acestuia să fie ireversibile.

În cel mai recent raport privind mecanismul, din noiembrie 2017, Comisia a subliniat faptul că Guvernul și Parlamentul ar trebui să asigure transparența totală a procesului legislativ privind legile justiției și să țină seama în mod corespunzător de consultările desfășurate în cadrul acestuia. De asemenea, Comisia a precizat că un proces în care independența sistemului judiciar și punctul de vedere al acestuia sunt apreciate și luate în considerare în mod corespunzător și în care se ține seama de avizul Comisiei de la Veneția reprezintă o condiție prealabilă pentru sustenabilitatea reformelor și este un element important în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor de referință stabilite prin mecanismul de cooperare și de verificare.

Poziția Comisiei a fost susținută de statele membre în cadrul Concluziilor Consiliului adoptate în decembrie 2017.

Potrivit ultimului raport privind MCV, legile justiției reprezintă un test important cu privire la măsura în care interesele legitime ale părților interesate din sistemul judiciar și ale altor părți interesate au ocazia să fie exprimate și sunt luate suficient în considerare în cadrul deciziilor finale. Evenimentele de până acum nu au contribuit cu nimic la rezolvarea acestor preocupări.

Comisia face apel la Parlamentul României să regândească acțiunile propuse, să lanseze dezbaterea conform recomandărilor Comisiei și să construiască un consens la scară largă cu privire la calea de urmat. Comisia își reafirmă disponibilitatea de a coopera și de a sprijini autoritățile române în acest proces.

Comisia avertizează din nou cu privire la pericolul regresării și va analiza în detaliu modificările finale aduse legii justiției, codurilor penale și legilor privind conflictul de interese și corupția pentru a stabili impactul acestora asupra eforturilor de garantare a independenței sistemului judiciar și de combatere a corupției”.„[1]

„UE către Parlamentul României: Faceți legile cum vă zicem noi

Șefii Europei îi somează pe legiuitorii din România să întocmească legile după cum li se ordonă, că altfel nu scapă de MCV.

BUCUREȘTI, 24 ian — Sputnik, Daniel Nistor. Oficialii Comisiei Europene au publicat o declarație prin care solicită Parlamentului României să revizuiască Legile justiției.

„Comisia face apel la Parlamentul României să regândească acțiunile propuse, să lanseze dezbaterea conform recomandărilor Comisiei și să construiască un consens la scară largă cu privire la calea de urmat”, se arată într-o declarație comună, semnată de președintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, și prim-vicepreședintele Frans Timmermans.

Aceștia lansează un avertisment către România și precizează că legile dezbătute de Parlament vor fi analizate în detaliu de Comisia Europeană.”[2]

„PE ROMANESTE, VERDE-N FATA – Presedintii Parlamentului Romaniei raspund politrucilor dezinformati si rauvoitori de la Bruxelles: “Preocuparile exprimate de Comisia Europeana sunt cel putin surprinzatoare… Aceasta preocupare nu s-a manifestat atunci cand guvernul Ciolos a modificat 13 articole din CP si 101 articole din CPP prin OUG… Diferenta diametral opusa a atitudinii CE nu poate fi pusa decat pe seama modului in care a fost informata Comisia de catre diverse surse din mediul romanesc”

Presedintele Senatului Calin Popescu Tariceanu (foto stanga) si presedintele Camerei Deputatilor Liviu Dragnea (foto dreapta) raspund mesajelor politicianiste de la Bruxelles care nu vor sa sanctioneze abuzurile din Romania si nu fac prin MCV decat sa apere instiutiile de forta abuzive. Intr-o scrisoare transmisa miercuri, 24 ianuarie 2018, presedintelui Comisiei Europene Jean Claude Juncker si prim-vicepresedintele Comisiei Europene Frans Timmermans, presedintii celor doua camere ale Parlamentului Romaniei isi exprima ingrijorarea cu privire la modul incorect in care a fost informata Comisia Europeana in ce priveste transparenta dezbaterilor pe Legile Justitiei din tara noastra. Mai exact, Tariceanu si Dragnea sunt convinsi ca reactiile Comisiei Europene privitoare la reformele din Justitia din Romania sunt determinate de modul in care reprezentatii CE sunt informati de „surse din mediul romanesc”.”[3]

Mai multe pe larg aici -> https://www.luju.ro/international/ue/pe-romaneste-verde-n-fata-presedintii-parlamentului-romaniei-raspund-politrucilor-dezinformati-si-rauvoitori-de-la-bruxelles-preocuparile-exprimate-de-comisia-europeana-sunt-cel-putin-surprinzatoare-aceasta-preocupare-nu-s-a-manifestat-atunci-cand-guvernu

„Judecător CSM: Care să fie oare mobilul dezinformărilor care nu mai contenesc, în ultimul timp, în ceea ce privește așteptata reformă a legilor justiției? Juncker și George Soroș se văd frecvent. Ultima dată au discutat despre Justiția din România

Gabriela Baltag, judecător CSM, susține, într-o scrisoare adresată românilor de Ziua Unirii Principatelor Române, că George Soroș și Claude Juncker, președintele CE, se văd frecvent, ultima dată unul dintre subiectele principale ale discuției celor fiind tocmai justiția din România.

„Care să fie oare mobilul dezinformărilor care nu mai contenesc, în ultimul timp, în ceea ce privește așteptata reformă a legilor justiției? Ascult, în fiecare zi, cu o nedisimulată uimire, ,,teoriile” și ,,argumentele” care vin să ne zugrăvească ,,răul” ce se va pogorî peste acest popor fiindcă îndrăznește să spere că nu va mai avea niciodată judecători, ,,parteneri de nădejde” ai cuiva, judecători despre care să nu mai poată mărturisi nimeni, nici chiar cel mai important om în stat, că ar fi ,,ai săi”, că în orice sală de judecată egalitatea de șanse între acuzare și apărare va deveni sfântă, precum Biblia, că, într-un viitor nu prea îndepărtat, vor exista toate garanțiile ca independența justiției, la nivel reprezentativ, să fie asigurată numai de aceia care beneficiază pe deplin de prerogativele de independență”, spune magistratul, potrivit QMagazine.

„Cine este în zilele acestea la capătul lucrurilor pline de neadevăr, rostite fără nicio rezervă, care împânzesc majoritatea canalelor de comunicare, încercând să îngenuncheze o societate încă visătoare, care îndrăznește să mai creadă că poate să stea la masă cu Marile Puteri, așa cum se întâmpla altădată, în vremurile pentru care termenul ,,democrație” nu era deloc consacrat!?”, continuă magistratul.

„Claude Juncker și George Soros se văd frecvent. În ultimii ani s-au văzut de cel puțin patru ori. Aceasta este întâlnirea din 30 aprilie 2017. Ultima dată s-au văzut cu o lună și jumătate în urmă când unul din subiectele principale ale discuțiilor a fost justiția din România”, susține judecătorul.

Reamintim că întrevederea Juncker-Soros din aprilie 2017 a avut loc la o zi după ce Comisia Europeană anunțase declanșarea procedurii de infringement împotriva Ungariei din cauza unei noi legi care vizează instituțiile de învățământ superior străine. Legea adoptată anul trecut punea în pericol funcționarea Universității Central Europene din Budapesta, înființată în 1991 de miliardarul american George Soros.”[4]

„13 miliarde euro, miza amenințărilor de la Bruxelles pe așa-zisele legi ale Justiției

12-13 miliarde de euro este miza războiului purtat de Europa Occidentală împotriva țărilor din centrul și Estul Europei având ca pretext legile justiției adoptate sau în curs de legiferare de aceste țări. Miza este, de fapt , una financiară și se referă la contribuțiile mai multor state din Vest care vor crește după #Brexit la fondurile europene destinate țărilor din Est. În special Olanda și Austria.

Țările vizate sunt Polonia, Ungaria, dar și România.

Odată cu ieșirea Uk din UE, unele țări din Uniunea Europeană vor trebui să-și mărească contribuția la bugetul Uniunii Europene, printre care Olanda și Austria.

Nu întâmplător vicepreședințele Comisiei Europene, Frans Timmermans, a amenințat România cu sancțiuni. Acesta a fost ministru de externe al Olandei mulți ani, iar Regatul Țărilor de Jos are interese financiare în România.

Principalele state contributoare nete, precum Germania, susţin instituirea unor condiţii mai dure împotriva celor beneficiare nete, cum ar fi Polonia, aceasta din urmă fiind deja în conflict cu Bruxelles-ul din cauza reformelor din sistemul judiciar şi refuzului cotelor obligatorii de refugiaţi, scria recent Financial Times.

MIZA: Pe de altă parte, alte ţări contributoare nete, cum ar fi Austria şi Olanda, refuză să-şi majoreze contribuţiile la bugetul UE, care în următorul cadru financiar multianual va fi afectat de plecarea Marii Britanii, care va lăsa în acest buget un gol anual de 12-13 miliarde de euro. Comisia Europeană a propus ca jumătate din această sumă să fie compensată prin sporirea contribuţiilor statelor membre, iar cealaltă jumătate să fie tăiată din buget prin realizarea de economii, posibil printr-o reducerea a fondurilor alocate politicii de coeziune şi politicii agricole, comune, sublinia FT.

Pe de altă parte țările din Vest se tem de creșterea influenței țărilor din Est, conform unui articol publicat de Politico, relatat de Radio France Internationale:

Publicația europeană Politico afirmă că Ungaria, Polonia și România urmăresc să transforme boom-ul economic în influență politică la nivel european.

Statele membre din Europa Centrală sunt privite rău la Bruxelles din cauza standardelor democratice, însă economiile lor sunt în frunte, atunci când este vorba despre expansiune.

România a avut anul trecut cea mai rapidă creștere economică din UE, cu o rată estimată de 6,4%. Polonia, Republica Cehă și Ungaria cresc și ele mai repede decât economiile majore din Occident.

În același timp, șomajul scăzut sporește încrederea consumatorilor și cererea internă, în timp ce fluxul continuu al fondurilor de coeziune ale UE aduce noi bani în regiune.

În unele țări, șomajul este atât de scăzut încât aceasta a devenit o problemă. Astfel că liderii politici din Europa Centrală și de Est înțeleg să ceară un cuvânt greu în ce privește viitorul UE.

„România s-a aflat, în 2017, în cel de-al șaptelea an consecutiv de creștere”, spune pentru Politico ministrul român de externe Teodor Meleșcanu. El se declară convins că următorul deceniu va fi unul de consolidare. ”Suntem din ce în ce mai activi în toate dezbaterile UE cu privire la principalele teme legate de viitorul său”, spune ministrul român.

Premierul maghiar, Viktor Orbán, a declarat în această lună că regiunea central-europeană „a contribuit mai mult la forța Uniunii Europene decât ar fi crezut în 2004”, în momentul aderării.

Este aici o ușoară exagerare, deoarece economiile din Europa Centrală și de Est reprezintă încă o mică parte din PIB-ul global al UE. Dar, la Varșovia, factorii de decizie consideră că puterea economiei a avut deja un impact asupra rolului țării în Uniune.

Politico reamintește însă că Bruxelles a lansat la adresa Poloniei o procedură care poate duce în cele din urmă la suspendarea drepturilor de vot. Parlamentul European are în vedere declanșarea aceleiași proceduri și împotriva Ungariei.

Parisul și Berlinul au criticat, de asemenea, Varșovia și Budapesta, dar ironia este că boomul economic menține popularitatea acestor guverne. Varșovia, Budapesta și București cheltuiesc mult pe programe care sunt foarte populare, dar care pot pune presiune asupra bugetelor.

Între timp, proiectele de infrastructură și dezvoltare continuă să se bazeze în mare măsură pe fondurile de coeziune ale UE. În Polonia, mai mult de jumătate din investițiile publice naționale între 2014 și 2017 provin din fonduri UE, în timp ce în România fondurile UE reprezintă peste 60% din cheltuielile publice. Contribuțiile la UE sunt depășite în mare măsură de fondurile primite din partea blocului.

Liderul maghiar Viktor Orbán a prezis cu îndrăzneală că grupul de la Vișegrad ar putea deveni nu peste mult timp contributor net la bugetul UE. Dar a precizat, de asemenea, că se așteaptă ca UE să continue să verse bani în regiune – altfel, țările de aici ar putea privi în altă parte. ”De exemplu, spre China”, a avertizat liderul ungar.„[5]

Uniunea Europeana cunoaste situatia din Romania. Este gresita ideea ca Uniunea Europeana nu ar cunoaste ce se intampla in Romania. In realitate, globalistii SUA-UE-Soros sunt cei care au creat Statul Paralel din Romania. A fost o incercare a lor de a transforma Romania intr-un stat totalitar. Planul lor a esuat.

SURSE