Uriașii care au trăit cu mii de ani în urmă în Maramureș

by Departamentul de Informații România (DIR) · vineri, 4 martie 2022

Distribuie!

„Maramuresul, celebru pentru cimitirul vesel de la Sapanta si pitorestile bisericute din lemn, ar fi fost locuit, cu mii de ani in urma, spune o legenda, de catre oameni uriasi. Semnele existentei lor se observa inca, sustin unii localnici.

O interesanta traditie maramuresana vorbeste despre uriasul Cingalau, “inalt cat varful Pietrosu”, care avea o fata frumoasa, pe nume Roza Rozalina.

Chiar daca pareau fiorosi la infatisare, acesti uriasi erau foarte blanzi si prietenosi.

Intr-o zi, Rozalina a intalnit pe malul Izei un grup de oameni, pe care i-a luat acasa, crezand ca sunt jucarii. Apoi, ea s-a indragostit de un barbat, “capetenia daco-romana Turda Robonban”, scrie emaramures.ro.

Batranul Cingalau a inteles ca i se apropie sfarsitul si ca el va fi ultimul din aceasta nobila stirpe de uriasi. A pus la cale nunta celor doi, iar Rozalina s-a rugat zi si noapte sa nu mai fie o uriasa, ca sa se poata uni cu alesul inimii sale. In cele din urma, dorinta i-a fost ascultata si ea s-a transformat intr-o femeie obisnuita.

Vazand minunea, tatal ei a impietrit. Unii dintre locuitorii de aici cred ca el este de fapt stanca numita “dealul Gogasa”. Si locul de unde Roza Rozalina i-a cules pe oameni ii poarta acum numele: comuna Rozavlea. Iar din unirea cu sotul ei s-au nascut stramosii morosenilor de azi.

Dincolo de acest mit care incearca sa explice in mod simbolic etnogeneza Maramuresului, povesti legate de uriasii din trecut circula si in alte zone ale tarii. Acestia sunt prezenti si in folclorul din Muntenia.

De asemenea, la necropola antica de la Argedava – Giurgiu, ar fi fost descoperite 80 de schelete de uriasi, care ar avea 4-5 metri inaltime, scrie publicatia Buna ziua Iasi.

Aceste zvonuri circula si printre batranii din Ardeu, Hunedoara, unde uriasii ar fi fost pusi de regele dac Decebal sa pazeasca o comoara ascunsa intr-o pestera, potrivit etno.ro.

Si in Muntii Buzaului, la Scaieni-Bozior, unii sateni vorbesc despre cimitire ale unor uriasi, descoperite intamplator. Aici, acestia erau numiti “tartari”, termen care aminteste de Tartarul (infernul) din mitologia greco-romana, unde sunt de asemenea mentionati “titanii”.

Istoricii nu au recunoscut deocamdata, oficial, existenta in trecut a unor oameni uriasi pe teritoriul tarii noastre.”[1][2]